SUA întrerupe negocierile pentru încetarea focului în Gaza şi acuză Hamas de lipsă de "bună-credinţă"
focus

Statele Unite întrerup negocierile pentru încetarea focului în Gaza şi îşi recheamă echipa de negociatori din Qatar pentru a discuta următorii paşi, după ce ultimul răspuns al Hamas „arată o lipsă de dorinţă” de a ajunge la un armistiţiu, a declarat joi Steve Witkoff, emisarul special al preşedintelui Donald Trump.
„Deşi mediatorii au făcut un efort considerabil, Hamas nu pare să fie coordonat sau să acţioneze cu bună-credinţă. Vom lua acum în considerare opţiuni alternative pentru a aduce ostaticii acasă şi pentru a încerca să creăm un mediu mai stabil pentru populaţia din Gaza”, a spus Witkoff într-o declaraţie.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, nu a oferit detalii despre ce „opţiuni alternative” ia SUA în considerare pentru eliberarea ostaticilor deţinuţi de gruparea militantă.
Hamas a declarat, într-un comunicat, că a fost surprins de remarcile „negative” ale lui Witkoff şi a susţinut că a dat dovadă de responsabilitate şi flexibilitate în procesul de negociere. A adăugat că este „dornic să ajungă la un acord care să pună capăt agresiunii şi suferinţei poporului nostru din Gaza.”
Un progres în privinţa unui acord de încetare a focului între Israel şi Hamas, după 21 de luni de război, a scăpat administraţiei Trump, în timp ce condiţiile umanitare din Gaza se înrăutăţesc. Decizia de joi reprezintă cel mai recent eşec al lui Trump, care a încercat să se poziţioneze ca un pacificator şi a promis să intermedieze acorduri în conflicte precum cele din Ucraina şi Gaza.
Negocierile pentru încetarea focului în Gaza trenează
Întrebat despre cum sau dacă SUA va continua să caute un armistiţiu în Gaza, Pigott nu a oferit claritate, spunând reporterilor că „aceasta este o situaţie foarte dinamică”.
El a afirmat că angajamentul SUA pentru atingerea unui armistiţiu nu a fost niciodată pus sub semnul întrebării şi a dat vina pe Hamas.
Cele două părţi au desfăşurat săptămâni întregi de negocieri în Qatar, raportând mici progrese, dar fără realizări semnificative. Oficialii au declarat că unul dintre principalele puncte de blocaj este redistribuirea trupelor israeliene după o eventuală încetare a focului.
Witkoff a menţionat că SUA este „hotărâtă” să pună capăt conflictului din Gaza şi a numit „o ruşine faptul că Hamas a acţionat într-un mod atât de egoist.”
Casa Albă nu a comentat.
În declaraţia transmisă vineri dimineaţă, Hamas a afirmat că a oferit răspunsul final după consultări ample cu facţiunile palestiniene, mediatori şi ţări din regiune. Gruparea a spus că a reacţionat pozitiv la toate observaţiile primite, reflectând un „adevărat angajament” de a sprijini eforturile mediatorilor şi de a „colabora constructiv” cu iniţiativele propuse.
Hamas a reafirmat că este „dornic să continue negocierile şi să se implice într-un mod care să reducă obstacolele şi să asigure atingerea unei încetări permanente a focului”.
Israelul îşi retrage şi el negociatorii
Tot joi, biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu şi-a rechemat echipa de negociatori în urma răspunsului Hamas. Într-o declaraţie scurtă, biroul lui Netanyahu şi-a exprimat aprecierea pentru eforturile lui Witkoff şi ale celorlalţi mediatori, Qatar şi Egipt, dar nu a oferit alte detalii.
Acordul aflat în discuţie urma să includă o încetare iniţială a focului de 60 de zile, în care Hamas ar fi eliberat 10 ostatici în viaţă şi rămăşiţele altor 18 în etape, în schimbul eliberării unor palestinieni încarceraţi în Israel. Ajutorul umanitar urma să fie intensificat, iar cele două părţi ar fi purtat negocieri pentru un armistiţiu durabil.
Negocierile au fost blocate din cauza cerinţelor contradictorii privind încheierea războiului. Hamas afirmă că va elibera toţi ostaticii doar în schimbul unei retrageri israeliene complete şi al încetării războiului. Israelul spune că nu va accepta sfârşitul conflictului până când Hamas nu renunţă la putere şi nu se dezarmează. Gruparea militantă susţine că este pregătită să părăsească puterea, dar nu să-şi predea armele.
Se crede că Hamas ţine ostaticii în mai multe locaţii, inclusiv în tuneluri, şi a declarat că a ordonat gărzilor sale să-i execute dacă forţele israeliene se apropie.
Trump insistă pe ideea păcii
Trump nu şi-a ascuns dorinţa de a obţine Premiul Nobel pentru Pace. De exemplu, a promis că va negocia rapid sfârşitul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar s-au înregistrat puţine progrese.
Referitor la războiul din Gaza, Trump s-a întâlnit luna aceasta cu Netanyahu la Casa Albă, susţinând eforturile pentru un acord.
Însă, în ciuda unui parteneriat consolidat de atacurile comune asupra Iranului, liderul israelian a părăsit Washingtonul fără vreun progres notabil.
Departamentul de Stat a declarat, la începutul săptămânii, că Witkoff va călători în Orientul Mijlociu pentru discuţii, dar ulterior oficialii americani au spus că acesta va merge în schimb în Europa. Nu a fost clar dacă a avut întâlniri acolo joi.
Blocajul aparent al negocierilor are loc pe fondul unei crize umanitare tot mai grave în Gaza, provocate de blocada şi ofensiva militară israeliană. Potrivit agenţiilor umanitare, Gaza este la un pas de foamete. Agenţia ONU pentru Alimentaţie afirmă că aproape 100.000 de femei şi copii suferă de malnutriţie acută severă, iar Ministerul Sănătăţii din Gaza a raportat o creştere a deceselor legate de foamete.
Critici internaţionale la adresa Israelului
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunţat că va organiza vineri o convorbire de urgenţă cu oficiali din Germania şi Franţa pentru a discuta modalităţi urgente de a trimite alimente şi de a lansa paşi concreţi pentru o pace durabilă.
„Suferinţa şi foametea care se desfăşoară în Gaza sunt de neimaginat şi de nejustificat”, a declarat el. Cele trei ţări europene „sunt de acord asupra necesităţii urgente ca Israelul să-şi schimbe cursul şi să permită intrarea ajutorului atât de necesar în Gaza fără întârziere.”
Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat joi că Franţa va recunoaşte Palestina ca stat, spunând: „Ceea ce este urgent astăzi este oprirea războiului din Gaza şi salvarea populaţiei civile.”
Prim-ministrul canadian Mark Carney a scris într-o postare pe reţelele sociale joi seară: „Canada condamnă eşecul guvernului israelian de a preveni dezastrul umanitar care se agravează rapid în Gaza.” El a cerut „o soluţie a două state care să garanteze pacea şi securitatea pentru israelieni şi palestinieni.”
Israelul se confruntă cu o presiune tot mai mare, 28 de ţări aliniate Occidentului cerând încetarea războiului şi criticând dur blocada israeliană şi noul model de distribuire a ajutoarelor. Peste 100 de organizaţii caritabile şi pentru drepturile omului au emis o scrisoare similară, afirmând că până şi angajaţii lor au dificultăţi în a obţine suficiente alimente.
SUA şi Israelul au respins acuzaţiile şi au dat vina pe Hamas pentru prelungirea conflictului prin refuzul acceptării termenilor unui armistiţiu.
Israelul susţine că permite intrarea unui volum suficient de ajutoare şi acuză agenţiile ONU că nu le distribuie. Însă aceste agenţii afirmă că este aproape imposibil să livreze ajutoarele în siguranţă din cauza restricţiilor israeliene şi a prăbuşirii ordinii publice, în contextul în care mii de oameni atacă camioanele cu alimente imediat ce intră în Gaza.
Un sistem separat, susţinut de SUA şi Israel şi gestionat de un contractor american, a fost de asemenea afectat de haos.
„Desigur că ne dorim să vedem sfârşitul devastării care are loc în Gaza. De aceea am susţinut Fundaţia Umanitară pentru Gaza. De aceea am văzut distribuirea a 90 de milioane de porţii de hrană”, a declarat Tommy Pigott.