Donald Trump retrage pentru a doua oară SUA din agenţia culturală a ONU, UNESCO

Preşedintele Donald Trump a decis să retragă Statele Unite din agenţia culturală şi educaţională a ONU, UNESCO, pe care o consideră „progresistă” şi „divizivă”, a anunţat marţi Casa Albă, repetând o măsură luată în primul său mandat şi anulată de Joe Biden, transmite Reuters.

Retragerea din agenţia cu sediul la Paris, fondată după al Doilea Război Mondial pentru a promova pacea prin cooperare internaţională în domeniul educaţiei, ştiinţei şi culturii, va intra în vigoare la sfârşitul anului viitor.

Măsura este în conformitate cu politica externă mai largă a administraţiei Trump, „America first”, care include un scepticism profund faţă de grupurile multilaterale, inclusiv Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Comerţului şi alianţa NATO.

Purtătoarea de cuvânt adjunctă a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că UNESCO „sprijină cauze culturale şi sociale divizive, care sunt total în contradicţie cu politicile de bun-simţ pentru care au votat americanii”.

Departamentul de Stat a acuzat UNESCO că susţine „o agendă globalistă şi ideologică pentru dezvoltarea internaţională, în contradicţie cu politică noastră externă America First”.

Acesta a afirmat că decizia de a admite Palestina ca stat membru este „extrem de problematică, contrară politicii SUA şi contribuie la proliferarea retoricii anti-Israel”.

Audrey Azoulay, directoarea UNESCO, a declarat că regretă profund decizia lui Trump, dar că era „de aşteptat şi că UNESCO s-a pregătit pentru aceasta”.

Într-o postare pe X, preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a declarat „sprijinul neclintit” pentru „protectorul universal” al patrimoniului mondial şi a afirmat că decizia SUA nu va slăbi angajamentul Franţei faţă de UNESCO.

Ministerul chinez de Externe a declarat că decizia Washingtonului „nu este comportamentul aşteptat de la o ţară importantă şi responsabilă” şi a exprimat sprijinul ferm al Chinei pentru activitatea UNESCO, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al ministerului în cadrul unei conferinţe de presă.

Oficialii UNESCO au transmis că retragerea SUA va avea un impact limitat asupra programelor finanţate de SUA.

Azoulay a spus că UNESCO are surse de finanţare diversificate, primind doar aproximativ 8% din bugetul său de la Washington.

UNESCO a fost unul dintre numeroasele organisme internaţionale din care Trump s-a retras în timpul primului său mandat, alături de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Acordul de la Paris privind schimbările climatice şi Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. În timpul celui de-al doilea mandat, el a reintrodus în mare parte aceste măsuri.

Mike Waltz, alegerea lui Trump pentru funcţia de ambasador al SUA la ONU, a declarat luna aceasta că Organizaţia Naţiunilor Unite are nevoie de reforme, exprimându-şi în acelaşi timp încrederea că „putem face din nou ONU o organizaţie măreaţă”.

Israelul laudă decizia

Israelul a salutat decizia SUA prin ambasadorul său la ONU, Danny Danon, care a acuzat UNESCO de „prejudecăţi anti-israeliene constante şi greşite”.

Într-o postare pe X, ministrul israelian de Externe, Gideon Sa'ar, a mulţumit Washingtonului pentru „sprijinul moral şi leadershipul” său şi a declarat că „discriminarea Israelului şi politizarea de către statele membre trebuie să înceteze, în această agenţie şi în toate agenţiile profesionale ale ONU”.

Senatoarea americană Jeanne Shaheen, membră democrată cu vechime în Comisia pentru relaţii externe a Senatului, controlată de republicani, a calificat decizia lui Trump drept „mioapă şi o victorie pentru China”, care, potrivit ei, a devenit cel mai mare contribuitor financiar al UNESCO după ce Trump s-a retras din agenţie.

Oficialii UNESCO au declarat că toate declaraţiile relevante ale agenţiei au fost convenite atât cu Israelul, cât şi cu palestinienii în ultimii opt ani.

Azoulay a declarat că SUA a invocat aceleaşi motive pentru retragere ca şi acum şapte ani, „chiar dacă situaţia s-a schimbat profund, tensiunile politice s-au atenuat, iar UNESCO constituie astăzi un forum rar pentru consensul asupra multilateralismului concret şi orientat spre acţiune”.

„Aceste afirmaţii contrazic, de asemenea, realitatea eforturilor UNESCO, în special în domeniul educaţiei despre Holocaust şi al luptei împotriva antisemitismului”, a adăugat ea.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură este cunoscută mai ales pentru desemnarea siturilor din Patrimoniul Mondial, printre care Marele Canion din SUA şi piramidele din Egipt.

Washingtonul a avut o relaţie dificilă cu UNESCO de-a lungul anilor.

A fost membru fondator în 1945, dar s-a retras pentru prima dată în 1984 pentru a protesta împotriva presupusei gestionări financiare defectuoase şi a prejudecăţilor anti-americane percepute în timpul Războiului Rece.

S-a reîntors în 2003 sub preşedintele George W. Bush, care a declarat că UNESCO a întreprins reformele necesare, dar în 2011 administraţia Obama a anunţat că va opri finanţarea agenţiei în urma votului acesteia de a acorda palestinienilor statutul de membru cu drepturi depline.

Prima administraţie Trump a anunţat în 2017 că se retrage, acuzând UNESCO de prejudecăţi anti-israeliene, Washingtonul având datorii de 542 de milioane de dolari, înainte ca fostul preşedinte Biden să revoce decizia în 2023.