Dreptul la adevăr. Instituţia responsabilă de deconspirarea foştilor securişti refuză să răspundă la întrebările presei
Deşi la Revoluţie s-a murit pentru ieşirea din comunism, România nu a avut niciodată o Lege a lustraţiei. Explicaţia este una simplă: tot ei, foştii nomenclaturişti, foştii securişti şi acoliţii lor au ajuns la butoanele puterii "mulţumită" lui Ion Iliescu şi camarilei lui.
În ianuarie 1990, la scurtă vreme după ce pe străzi s-a vărsat sânge, foştii securişti au fost preluaţi în structurile Ministerului de Interne şi ale Apărării, sub pretextul "necesităţii de continuitate". Despre ce fel de continuitate putem vorbi când securiştii schingiuiau, bătuseră şi terorizaseră înainte de '89, iar la Revoluţie au tras în cei ieşiţi în stradă pentru libertate? Apoi, în februarie-martie, când s-a înfiinţat SRI, mulţi dintre ei au fost oficial reîncadraţi în serviciile secrete. În februarie 1990, Petre Roman îl numea pe securistul Mihai Caraman, singurul spion român decorat de KGB, la şefia SIE.
De altfel, un raport CIA, datat 30 ianuarie 1990, avea titlul "România: Securitatea revine". "Continuarea demonstraţiilor antiregim împinge Frontul Salvării Naţionale (FSN), aflat la putere, să recurgă la susţinerea necruţătoarei foste poliţii politice a lui Ceauşescu", se arată în documentul CIA din 30 ianuarie 1990, potrivit moldova.europalibera.org.
Foştii nomenclaturişti şi securiştii s-au infiltrat peste tot. Nu doar în structurile de forţă, unde au intrat oficial, pe uşa din faţă, ci şi în afaceri. Aproape că nu a existat afacere de mare amploare, mare tun pe care, dacă pui lupa, să nu găseşti acolo, la rădăcină, un fost securist. De politică, ce să mai vorbim? Băieţii cu epoleţi au tot fost la butoane, doar vârsta sau moartea i-au tras pe dreapta pe unii dintre ei.
În lipsa unei Legi a lustraţiei, lustraţia ne-o facem noi. Prin bun-simţ, prin alegere conştientă. Cei care ne-au ţinut în beznă şi teroare înainte de '89 pot candida, însă noi putem refuza să punem ştampila pe ei. Putem refuza să le dăm dreptul să facă acum legi pentru noi. Asta doar dacă ştim cine sunt. Altfel, nu ne putem exercita dreptul de a spune NU impunităţii.
Dacă pe foştii nomenclaturişti îi dibuim uşor printr-un simplu search pe Google, pe foştii securişti şi colaboratori ai fostului aparat represiv criminal îi putem depista însă numai cu ajutorul CNSAS, instituţia responsabilă cu deconspirarea lor. Ei sunt cei care verifică OBLIGATORIU candidaţii la alegeri şi ne spun cine a fost sau nu securist sau informator al fostei Securităţi.
Iar activitatea CNSAS nu este importantă doar la alegeri. Orice cetăţean poate cere acces la propriul dosar sau se poate acredita cercetător la CNSAS şi accesa dosarul familiei. Informaţiile CNSAS sunt esenţiale pentru istorici şi pentru cei care studiază represiunea în comunism. De asemenea, ele pot juca un rol important în actul de Justiţie, furnizând documente în dosarele disidenţilor persecutaţi de Securitate - cel mai cunoscut astfel de caz fiind cel al disidentului Gheorghe Ursu.
Cum îşi îndeplineşte însă CNSAS misiunea istorică? Nu ştim. Acesta este răspunsul cel mai potrivit. Redacţia noastră a adresat instituţiei, în data de 3 octombrie 2024, o listă de 25 de întrebări de interes public, pentru a încerca, pe baza răspunsurilor scontate, să sublinieze complexitatea activităţii şi importanţa acestei instituţii în peisajul democratic. Pentru a vedea ce face şi ce nu face CNSAS. Pentru că, în definitiv, repararea unor carenţe nu se poate face fără conştientizarea şi asumarea lor. Dacă CNSAS nu are, de exemplu, suficienţi cercetători încât să-i poată verifica pe toţi candidaţii la alegeri, să ceară fonduri şi să facă angajări. Dacă n-a primit - şi n-a primit - toate documentele fostei Securităţi de la SRI, MAI, SIE, să le ceară. Dacă birocraţia o mănâncă de vie şi îi afectează pe cercetători, ei bine, să ia măsuri să o elimine.
Am primit, în schimb, după 4 luni şi jumătate, un răspuns datat 31 octombrie 2024, pe câteva rânduri: "Vă puteţi face o imagine de ansamblu a activităţii CNSAS dacă accesaţi rapoartele de activitate ale instituţiei, pe site-ul www.cnsas.ro, la secţiunea Rapoarte Anuale, unde veţi regăsi informaţiile solicitate."
Răspunsul a fost efectiv o palmă nu doar la adresa noastră, ci şi la adresa tuturor celor care ar fi putut beneficia de răspunsurile instituţiei. Este şocant nu doar prin superficialitate în raport cu complexitatea celor solicitate, cât şi prin lipsa de adecvare la realitate.
Informaţiile solicitate, aşa cum au fost formulate în solicitarea redacţiei noastre nu se regăsesc nicidecum în rapoartele de activitate ale CNSAS unde ne trimite instituţia. Mai mult, raportul de activitate pentru anul 2024 nu a fost publicat, iar solicitarea noastră făcea referire inclusiv la date din cursul anului 2024.
Niciunde, în rapoartele de activitate sau în secţiunile site-ului CNSAS, nu există răspunsuri la întrebări precum cele de la pct. 1-3 (vezi mai jos), referitoare la orizontul de aşteptare al prestării unor servicii publice. Cu atât mai mult cu cât, cu siguranţă, acesta variază în timp, în raport cu numărul de solicitări primite şi cu personalul alocat, la un moment dat, soluţionării acestora. Răspunsurile sunt esenţiale nu doar in perioada electorală ci sunt relevante pentru orice cetăţean care intenţionează să interacţionzee cu instituţia în interes personal şi nu numai. De promptitudinea / lipsa de promptitudine a CNSAS poate depinde o acţiune în instanţă, acordarea unor drepturi de către statul român, recuperarea unor proprietăţi, o lucrare sau o manifestare ştiinţifică, o publicaţie, poate o lucrare de doctorat.
CNSAS alege să nu răspundă acestor întrebări, al căror răspuns se află exclusiv în propria curte. De ce? Poate pentru că, după informatiile noastre, programarea la sala de lectură sau executarea copiilor solicitate durează nepermis de mult? Oare aceste răspunsuri, fie şi estimative, nu sunt de interes public ori doar nu sunt furnizate pentru a nu pune într-o lumină negativă conducerea CNSAS?
Întrebările 1 – 3:
1. La cât timp, estimativ, de la depunerea unei cereri de acces la dosar, este pus la dispoziţie eventualul dosar?
2. La cât timp, estimativ, de la solicitarea de programare, este primit un cercetător la sala de lectură?
3. Cât durează în prezent, estimativ, eliberarea copiilor solicitate de petenţi, respectiv de cercetători?
Întrebările de la pct. 4-8 priveau informaţii referitoarea la stadiul verificării unor funcţii publice de către CNSAS, pe care, evident, doar CNSAS le poate cunoaşte. Pentru simplu fapt că, procedural, la finalul verificării unele persoane primesc adeverinţe, iar adeverinţele sunt postate pe site cu foarte mare întârziere (la data prezentei nu toate adeverinţele eliberate în 2024 se află pe site!), alte persoane au deja adeverinţe sau decizii pe vechea lege de funcţionare a CNSAS ca urmare a unor verificări anterioare şi nicăieri pe site-ul CNSAS nu este consemnată reverificarea acestora, iar alte persoane sunt transmise instanţei pentru stabilirea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii.
Rapoartele de activitate conţin date generale, comparaţii cu anii anteriori şi doar numele celor pentru care s-au iniţiat acţiuni în constatare, dar nicidecum situaţii precum cele solicitate. Cum ar putea o persoană interesată să afle din rapoartele CNSAS care sunt cei pentru care nu s-au efectuat / finalizat verificările şi de ce verificările nu s-au finalizat? Cum ar putea, spre exemplu, afla dacă o persoană cu o adeverinţă eliberată în 2009 a fost sau nu reverificată şi în mandatul 2020-2024?
Pe primarul Sectorului 3 din Bucureşti îl regăsim pe site-ul CNSAS cu o adeverinţă din 2009. A fost sau nu reverificat de CNSAS în mandatul 2020-2024? Nu ştim. De ce sunt importate reverificarile? Simplu, în ultimii ani CNSAS a mai primit documente de la SRI care pot aduce informatii noi iar concluzia unei noi verificari poate fi alta decât "nu a colaborat".
Pe primarul din Cluj-Napoca - unul dintre cele mai importante oraşe ale ţării, deci candidaţii trebuiau verificaţi prioritar - nu îl regăsim în secţiunea adeverinţe, nici în cea cu acţiuni în constatare. A fost sau nu verificat? Nu ştim. Un răspuns de bună credinţă ar fi cerut, poate, acordarea unui răgaz pentru formularea unui răspuns, având în vedere complexitatea acestuia, dar nu ar fi trimis la rapoarte de activitate care niciunde nu conţin informaţiile solicitate. Integratorul acestor informaţii nu poate fi decât CNSAS, care refuză să răspundă. Întrebarea care se pune este: de ce?
Întrebările 4-8 au fost:
4. Care sunt instituţiile care au dat curs solicitării CNSAS de a furniza liste cu funcţionarii publici şi care sunt instituţiile care au refuzat să facă acest lucru?
5. Au fost finalizate verificările privind toţi parlamentarii din legislatura 2020-2024? Dacă nu, care sunt cei pentru care nu s-au efectuat/finalizat verificările şi de ce?
6. Au fost finalizate verificările privind toţi miniştrii şi secretarii de stat din guvernele învestite în legislatura 2020-2024? Dacă nu, care sunt cei pentru care nu s-au efectuat/finalizat verificările şi de ce?
7. Au fost finalizate verificările pentru toţi cei 41 de preşedinţi de consiliu judeţean din mandatul 2020-2024? Dacă nu, care sunt cei pentru care nu s-au efectuat/finalizat verificările şi de ce?
8. Au fost finalizate verificările pentru toţi cei 82 de primari de municipiu din mandatul 2020-2024? Dacă nu, care sunt cei pentru care nu s-au efectuat/finalizat verificările şi de ce?
Răspunsurile la întrebările 9 şi 10, referitoare la existenţa sau inexistenţa unor verificări care au fost oprite de CNSAS sau hotărâri ale justiţiei privind colaboratori sau lucrători ai Securităţii, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial, nu au cum să se regăsească în rapoartele de activitate. Însăşi esenţa întrebărilor sugerează că sunt activităţi care nu au ajuns la finalul procedural, deci astfel de informaţii le poate furniza exclusiv CNSAS. Sau poate refuza, explicit, furnizarea unui răspuns, dar în niciun caz nu se poate ascunde sub trimiterea la rapoartele de activitate. Din nou, CNSAS evită răspunsul la întrebări perfect legitime.
Întrebările 9 şi 10:
9. Au existat situaţii în care verificări efectuate de direcţiile de specialitate au fost oprite de Colegiul CNSAS? Dacă da, din ce motive şi pe cine priveau?
10. Există hotărâri definitive ale justiţiei privind lucrători şi colaboratori ai Securităţii, comunicate CNSAS şi care nu au fost publicate în Monitorul Oficial? Dacă da, de ce şi câte?]
Răspunsul la întrebările referitoare la încadrarea cu personal a CNSAS, repartizarea acestora pe diverse activităţi (deservire demnitari, gestionare arhivă, studiere de dosare şi deconspirare a Securităţii – întrebările 11-13, 15,16) cu siguranţă nu se află nici în rapoartele de activitate, nici altundeva pe site-ul CNSAS, fiind de notorietate faptul că unora dintre membrii Colegiului CNSAS le sunt „alocaţi” funcţionari publici încadraţi formal în structuri ale CNSAS care au alte atribuţii şi pe care aceştia nu le îndeplinesc.
Însăşi organigrama CNSAS arată că nu există cabinete ale demnitarilor, dar încercările de a contacta majoritatea membrilor Colegiului CNSAS confirmă prezenţa unor funcţionari la birourile acestora. Răspunsurile la aceste întrebări vor corela, fără îndoială, cu cele referitoare la timpii de prestare a serviciilor publice, la existenţa unor verificări neefectuate sau nefinalizate ş.a.m.d. Conducerea CNSAS refuză deci să furnizeze un răspuns care poate formula un tablou cu privire la raportul dintre personalul alocat efectiv îndeplinirii obiectivelor CNSAS şi cel auxiliar. Probabil că răspunsul însuşi ar fi clarificat şi motivul lipsei acestor răspunsuri.
Întrebările au fost:
11. Câţi angajaţi (defalcat pe categorii: demnitari, funcţionari publici şi personal contractual) aflaţi efectiv în activitate a avut CNSAS la începutul fiecăruia dintre anii 2020->2024?
12. Câţi angajaţi (defalcat pe categorii: demnitari, funcţionari publici şi personal contractual) sunt efectiv în activitate la data prezentei?
13. Câţi angajaţi (şoferi, secretare etc.) deservesc exclusiv pe fiecare dintre membrii Colegiului şi câţi deservesc exclusiv plenul Colegiului?
15. Câţi angajaţi gestionează arhiva de la Popeşti-Leordeni?
16. Câţi angajaţi studiază nemijlocit dosare şi contribuie la deconspirarea Securităţii?
De asemenea, răspunsurile la întrebările 14 şi 17 sunt, fără dubiu, informaţii de interes public la care CNSAS a refuzat să răspundă trimiţându-ne la rapoartele de activitate. Desigur, în niciun raport de activitate nu rezultă valoarea beneficiilor acordate membrilor Colegiului CNSAS, aşa cum nu rezultă nici numele persoanelor însărcinate cu relaţia cu presa şi cu societatea civilă. Are CNSAS ceva de ascuns în privinţa cheltuirii fondurilor publice? Nu există persoane specializate în relaţia cu presa? Comunicarea se face „după ureche” sau discreţionar? Doar CNSAS poate răspunde la aceste întrebări, însă refuză.
Întrebările au fost:
14. Care sunt membrii Colegiului care beneficiază în prezent de locuinţă de serviciu/decontarea chiriei şi care sunt, pentru fiecare dintre aceştia, sumele lunare cheltuite?
17. Cine sunt purtătorul de cuvânt al CNSAS şi responsabilul de activitatea în social-media? De ce ultimul comunicat de presă de pe site-ul CNSAS este din 29.06.2024?
Lipsa de bună credinţă a CNSAS în raport cu solicitarea noastră rezultă şi din refuzul de a răspunde întrebărilor 18-25, prin care am solicitat date (numerice) referitoare la principalele activităţi ale CNSAS, pentru fiecare dintre anii 2020, 2021, 2022, 2023, respectiv pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024.
Doar şi prin simplul fapt că pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024 nu există un raport de activitate (nici la data prezentei, pentru întregul an 2024) denotă lipsa totală de consideraţie a CNSAS faţă de solicitarea noastră şi faţă de cei ce ar beneficia de aceste informaţii finalmente: cetăţenii. Mai mult, existenţa unor inadvertenţe între date din rapoartele de activitate şi cele disponibile pe site reclamă o poziţie clară a CNSAS (spre ex., conform raportului de activitate pentru anul 2023, colegiul CNSAS ar fi eliberat, în anul 2023, 9296 de adeverinţe; totuşi, în secţiunea „adeverinţe” a site-ului ultima adeverinţă poartă numărul 9268). De asemenea, date precum numărul de lucrători sau colaboratori publicaţi pe site într-un interval de timp nu se regăsesc nicăieri în rapoartele de activitate şi nici de pe site nu pot fi extrase, dar CNSAS refuză furnizarea acestor informaţii.
Întrebările 18 - 25:
18. Câte adeverinţe de necolaborare au fost eliberate?
19. Câte adeverinţe de necolaborare au fost postate pe pagina de internet a CNSAS?
20. Câte acţiuni în constatarea calităţii de colaborator au fost introduse la Curtea de Apel Bucureşti?
21. Câte acţiuni în constatarea calităţii de lucrător au fost introduse la Curtea de Apel Bucureşti?
22. Câte acţiuni în constatare au fost câştigate, respectiv pierdute definitiv?23. Câţi lucrători au fost publicaţi pe pagina de internet a CNSAS?
23. Câţi lucrători au fost publicaţi pe pagina de internet a CNSAS?
24. Câţi colaboratori au fost publicaţi pe pagina de internet a CNSAS?
25. Identitatea câtor surse a fost stabilită în baza dreptului de acces la propriul dosar?
