25 octombrie 2022 a fost una dintre cele mai importante zile din istoria recentă a Justiţiei din România.
Printre miile de persoane cercetate sau judecate pentru diferite infracţiuni a început să adie speranţa că – vinovate sau nu – ar putea scăpa basma curată ca urmare a unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
De efectele deciziei ar fi urmat să beneficieze suspecţi de infracţiuni de drept comun – precum furt sau tâlhărie – dar şi „gulere Albe” acuzate de corupţie sau interlopi implicaţi în dosare de crimă organizată.
Decizia 67 din 25 octombrie 2022 a ÎCCJ lămurea că regulile privind prescripţia – adică data după care o faptă nu mai poate fi sancţionată penal – se aplică retroactiv, conform unui principiu consacrat în Dreptul Penal – legea cea mai favorabilă.
Prin aceeaşi hotărâre, judecătorii celei mai importante instanţe judiciare din ţară au stabilit că două decizii ale Curţii Constituţionale ale României, din 2018 şi 2022 – prin care un articol din Codul de Procedură Penală era declarat neconstituţional – va fi interpretat pe viitor de procurori şi judecători, în propriile dosare, astfel:
Între 1 februarie 2014 (dată intrării în vigoare a noului Cod Penal) şi 30 mai 2022 (dată intrării în vigoare a OUG 71 / 2022, care a corectat problema legislativă) nu există întreruperea prescripţiei speciale.
Astfel, multe dosare penale au fost afectate, deoarece faptele comise în acea perioadă s-au prescris mai repede.
Articolul integral poate fi citit aici.
