Documente secrete expun rolul Huawei în construirea unei reţele wireless nord-coreene majore

Compania de telecomunicaţii Huawei a fost deja acuzată de încălcarea sancţiunilor SUA şi ONU ca urmare a afacerilor desfăşurate cu Iranul. Iar acum, publicaţia americană The Washington Post (WaPo), citând documente interne secrete, susţine că Huawei a ajutat în secret la construirea unei reţele wireless nord-coreene.

Dezvăluirile reprezintă cea mai recentă ameninţare la subminarea discuţiilor comerciale dintre Washington şi Beijing, care aparent au intrat deja într-un impas, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Huawei a colaborat cu Panda International Information Technology Co., o firmă deţinută de statul comunist chinez, pentru diverse proiecte în Coreea de Nord pe parcursul a 8 ani, potrivit unor ordine de muncă anterioare, contracte şi foi de calcul detaliate obţinute dintr-o bază de date care monitorizează operaţiunile globale ale companiei de telecomunicaţii.

Modul în care a fost structurat parteneriatul a îngreunat detectarea implicării companiei Huawei. Foile de calcul şi alte documente au fost prezentate publicaţiei The Washington Post de către foşti angajaţi Huawei care au considerat că informaţiile sunt de interes public. Alte seturi de documente au fost trimise ziarului de alte persoane care speră să le vadă publicate. Toate sursele au discutat cu WaPo cu condiţia anonimatului din cauza represaliilor.

Noile dezvăluiri ridică întrebarea dacă Huawei, care foloseşte tehnologie şi componente americane în produsele sale, a înşelat agenţiile americane în ceea ce priveşte controlul exporturilor în afacerile sale cu Coreea de Nord.

Departamentul american al Comerţului a investigat începând cu 2016 potenţialele legături dintre Huawei şi Coreea de Nord, însă nu a discutat public despre ele. Între timp, Huawei a susţinut că nu are niciun fel de afacere în Coreea de Nord. Joe Kelly, purtător de cuvânt al Huawei, nu a comentat situaţia, dar nici nu a contestat autenticitatea documentelor.

“Huawei se conformează în întregime tuturor legilor şi regulamentelor aplicabile în ţările şi regiunile în care operăm, inclusiv tuturor regulamentelor şi legilor [ONU, SUA şi UE] privind controlul şi sancţionarea exporturilor”, potrivit unei declaraţii făcute de Huawei. Un purtător de cuvânt al Panda Group, presupusul partener al Huawei, a refuzat la rândul său să comenteze.

Un oficial al Departamentului de Stat american a explicat frustrarea administraţiei preşedintelui Donald Trump faţă de Huawei şi această situaţie.

“Toate acestea se încadrează în preocuparea generală pe care o avem în legătură cu responsabilitatea corporatistă şi o companie precum Huawei nu este de încredere din cauza culturii sale şi a numeroaselor incidente care indică disponibilitatea de a evita sau încălca în mod direct legile”, a precizat oficialul. “Colaborarea cu regimuri precum cel din Coreea de Nord, care privează cetăţenii în mod regulat de drepturile lor umane fundamentale, ridică unele temeri”.

Când Koryolink, prima reţea wireless nord-coreeană majoră, a apărut în anul 2008, a rezolvat o problemă serioasă: inabilitatea Coreei de Nord de a găsi multinaţionale străine dispuse să colaboreze cu regimul comunist. Dar compania a intervenit doar după o vizită efectuată în 2006 de către Kim Jong-il, tatăl actualului dictator nord-coreean Kim Jong-un, la sediul Huawei în Shenzhen, China.

“Atunci nu numai că a fost confirmat interesul conducerii de top [a Coreei de Nord] de a lucra cu Huawei dar, practic, a fost dezvăluită o alegere făcută de Huawei în calitate de principal furnizor de tehnologie”, a declarat Alexandre Mansourov, profesor la Facultatea de Servicii Externe din cadrul Universităţii Georgetown din SUA, care în 2011 a scris despre transformarea digitală a Coreei de Nord. “Ei au decis să lucreze cu Huawei de la acea dată”.

Koryolink a fost construită în urma eforturilor comune depuse în 2008 de către compania egipteană Orascom Telecom Holding şi Korea Post and Telecommunications Corp, companie deţinută de statul nord-coreean. Compania mixtă s-a numit CHEO Technology. Panda şi Huawei, prin relaţia cu Panda, au fost de asemenea implicate puternic în construirea reţelei Koryolink.

Panda are un trecut îndelungat în respectarea ordinelor primite de la Partidul Comunist Chinez.

Un jucător cheie a fost Panda International, care a făcut parte din conglomeratul Panda Group, care uneori a urmat politica externă a Chinei. În 2001, de exemplu, în timpul unei vizite în Havana, preşedintele chinez de la acea vreme, Jiang Zemin, a oferit Cubei 1 milion de televizoare produse de Panda şi unul dintre reprezentanţii companiei a dat mâna cu fostul lider cubanez Fidel Castro, care l-a şi îmbrăţişat, conform website-ului companiei chineze.

Iar Huawei a fost mai mult decât dornică să furnizeze echipamentele necesare pentru construirea reţelei Koryolink.

Huawei a lucrat îndeaproape cu Panda, folosind compania ca mijloc de a furniza Coreei de Nord staţii de bază, antene şi alte echipamente necesare pentru lansarea reţelei Koryolink, arată documente interne. Timp de câţiva ani, angajaţi Huawei şi Panda au lucrat într-un hotel ieftin situat în apropierea Pieţei Kim Il-sung din Phenian, potrivit unei persoane familiare cu aranjamentul.

Huawei a fost implicată în servicii de "integrare în reţea" şi "software", precum şi în cel puţin un proiect de “extindere” al Koryolink, arată documentele. De asemenea, compania a acordat servicii de “management” şi “asigurare a reţelei”. Yin Chao, angajat actual al Huawei care a discutat cu WaPo, a declarat că a lucrat în 2012 şi 2013 la sistemul automatizat de callback, una dintre o serie de îmbunătăţiri acordate nord-coreenilor de compania chineză.

Huawei a avut şi alte legături bizare cu companii acuzate de încălcarea unor sancţiuni privind afacerile lor cu Phenianul.

Documente interne arată că Huawei a făcut afaceri cu firma chineză Dandong Kehua, care în noiembrie 2017 a fost sancţionată de Departamentul Trezoreriei SUA pentru exportul şi importuri de bunuri către şi din Coreea de Nord – comerţ considerat de oficialii americani o sursă de finanţare a programelor nord-coreene de rachete balistice şi arme nucleare.

De asemenea, documentele obţinute de WaPo ilustrează temerile nord-coreenilor faţă de posibilitatea ca străinii să spioneze oficiali ai regimului şi membri ai familiei Kim care ar folosi reţeaua Koryolink. În primăvara anului 2008, Orascom şi Korea Post a însărcinat Huawei cu dezvoltarea unui protocol criptat pentru această reţea, notând că guvernul îşi va crea propriul algoritm de criptare.

“Ambele părţi au încheiat un acord ca oamenii obişnuiţi să folosească telefoane mobile standard internaţionale, iar utilizatorii speciali vor folosi telefoane mobile diferite care vor conţine algoritmul de criptare dezvoltat pe plan local”, potrivit unei minute a întâlnirii ce a avut loc în 2008, documentul fiind semnat de inginerul şef al Korea Post şi de un membru al comitetului de conducere al Orascom.

La scurt timp, guvernul nord-coreean a început să construiască o reţea wireless rivală şi a folosit echipamente de la o altă companie chineză de telecomunicaţii, ZTE. Este posibil ca ambele reţele să conţină componente produse în SUA.

Acordul iniţial i-a oferit companiei Orascom o licenţă exclusivă de a opera reţeaua mobilă până în 2015, potrivit rapoartelor media, însă guvernul din Phenian a lansat reţeaua rivala Kang Song în 2013, folosind echipamentele ZTE. La scurt timp, Kang Song a înlocuit Koryolink ca furnizor dominant de servicii wireless în Coreea de Nord.

În 2014, Departamentul american al Comerţului a interzis exportul de componente de origine americană companiei Panda, acuzând-o că a furnizat astfel de produse armatei chineze şi/sau unor ţări sancţionate de SUA. De atunci, orice companie care furnizează firmei Panda, fără licenţă, piese pentru telecomunicaţii ce urmează să ajungă în Coreea de Nord şi care conţin cel puţin 10% conţinut original american, va încălca o interdicţie aplicată asupra acestor exporturi.

Câţiva experţi, inclusiv firma Interos specializată în analiza lanţurilor de aprovizionare, consideră că este destul de probabil că echipamentele 5G ale Huawei să conţină componente americane, deşi este dificil de ştiut dacă a fost depăşit pragul de 10% prevăzut de regulamentele pentru exporturi.

De-a lungul anilor, Huawei a avut o ascensiune controversată şi marcată de scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită de nenumărate ori de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări, pe motive de securitate. SUA a făcut presiuni asupra aliaţilor săi să interzică accesul Huawei în reţelele 5G.

De asemenea, în luna mai a acestui an, Departamentul Comerţului al SUA a plasat Huawei pe o aşa-numită “listă a entităţilor” care include organizaţii ce reprezintă riscuri pentru securitate.