DNA cere ridicarea imunităţii lui Titus Corlăţean. Fostul ministru pus sub acuzare în dosarul Diaspora

Senatul condus de Călin Popescu Tăriceanu va trebui să dea în curând undă verde pentru urmărirea penală a lui Titus Corlăţean, acesta fiind acuzat de abuz în serviciu în legătură cu organizarea, sau mai bine zis dez-organizarea alegerilor în Diaspora.
Titus Corlăţean
Titus Corlăţean (Eugen Horoiu/Epoch Times)

UPDATE: Liviu Dragnea, despre care, reamintim, Vanghelie declara că ar fi persoana care l-a oprit pe Ponta să facă secţii de votare, s-a declarat surpins de cererea DNA"

"Recunosc că nu ma aşteptam la asta, dar discutăm şi stabilim. Nu cred că poate să ajunga la Victor Ponta, nu are de ce, a fost candidat. Nici la mine (să ajungă dosarul - n.r.). Nu înţeleg de ce a ajuns nici la Titus" a declarat Dragnea, citat de HotNews.

***

Procurorii DNA i-au solicitat luni Procurorului General sesizarea Senatului României pentru ridicarea imunităţii fostului ministru de Externe Titus Corlăţean, în vederea începerii urmăririi penale în dosarul Diaspora. În acest dosar au fost audiaţi, conform şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, ambasadori, şefi ai misiunilor diplomatice precum şi şefi din cadrul MAE.

Potrivit DNA, Corlăţean, actualmente senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe, este acuzat de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

DNA arată că, în contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus (Victor Ponta n.r.) şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte (PSD).

"Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate", se precizează în comunicatul DNA.

Conform procurorilor anticorupţie, limitarea accesului la secţiile de votare în străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de Ponta, în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.

"Pe de altă parte, dreptul de vot al cetăţenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât şi prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulţi dintre titularii dreptului la vot să renunţe la exercitarea acestuia", susţin procurorii.

Totodată, prin conduita sa, ministrul de Externe a cauzat şi o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României în străinătate şi în îndeplinirea de către acestea, în condiţii optime, a atribuţiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetăţenilor români.

DNA precizează că îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de către Corlăţean s-a concretizat îndeosebi în:

- nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secţii de votare în localităţi în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane;

- organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secţii de votare în localităţi care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

Reamintim că mii de români au stat la cozi infernale la alegerile prezidenţiale din 2014, pentru a putea vota. Deşi cetăţenii şi reprezentanţele diplomatice au cerut suplimentarea numărului de centre de votare pentru turul 2, Ministerul de Externe, condus la vremea respectivă de Titus Corlăţean, a refuzat solicitările, ceea ce a dus la formarea unor cozi interminabile de oameni şi la împiedicarea multora dintre ei să voteze.

În apărarea sa, Ministerul a invocat faptul că nu a suplimentat numărul secţiilor de votare pentru că legea nu permite acest lucru, în ciuda faptului că Autoritatea Electorală Permanentă a transmis public că acest lucru este posibil, fiind însă prerogativa Guvernului, nu a sa.

Mai merită menţionat că, potrivit lui Marian Vanghelie (acum martor în acest dosar) Guvernul a împiedicat cu buna ştiinţă suplimentarea numărului de centre de vot.

"Ponta ştia, iar Dragnea l-a oprit să facă secţiile de votare. Eu cred, că pentru că şi-au bătut joc de români, trebuie să se înceapă urmărirea penală pentru aceşti vinovaţi. Să nu se mai ascundă în spatele MAE. (...) Nu se poate să opreşti un drept fundamental. Aici e vorba de sute de mii de români şi nu este vorba de un moft de-al lui V. Ponta şi al lui Liviu Dragnea. (...) Liviu Dragnea, în calitate de director de campanie, cu staff-ul, cu Bogdan Teodorescu, cred că s-au năpustit asupra ministrului Titus Corlăţean, şi bineînţeles cu decizia luată la final a lui Victor Ponta, pentru că i s-a spus foarte clar că dacă dau drumul la vot în diaspora au pierdut.

Şi au spus că şi-o asumă. Şi dacă şi-au asumat-o, păi atunci să şi-o asume. Eu am spus - să se ia stenogramele telefoanelor acestor colegi. Poate am fost lângă unul dintre colegi când au discutat", a declarat, la scurt timp după ce a fost exclus din PSD, Marian Vanghelie.