Dosarul Diaspora, nefinalizat de aproape 500 de zile. Un fost ambasador începe să îşi piardă răbdarea

Au trecut aproape 500 de zile de când procurorii DNA au preluat dosarul "Votul din Diaspora" de la Parchetul General şi lucrurile nu par să se mişte în direcţia care trebuie. Proaspăt rechemat în ţară de preşedintele Klaus Iohannis, fostul ambasador al Finlandei, Cătălin Avrămescu, unul dintre diplomaţii care au trăit acele vremurile tulburi, începe să îşi piardă răbdarea şi se auto-invită la DNA pentru audieri.

"Mă întreb ce se mai întâmplă cu ancheta penală care are ca obiect restrângerea dreptului la vot a milioane de români din străinătate, la alegerile din noiembrie 2014. Din câte cunosc, ambasadorii în funcţie în acel moment nu au fost contactaţi de procurori. Cel puţin eu nu am fost. Mă întreb de ce. Infracţiunea s-a consumat la secţiile de votare de la ambasade şi consulate. Faptul că sute de mii de români au fost umiliţi, împiedicaţi sau bătuţi pentru că au încercat să voteze este o consecinţă directă a ordinelor comunicate prin centrala MAE ambasadelor.

În ce mă priveşte, sunt cu conştiinţa împăcată. În Finlanda am cerut şi am obţinut două secţii de votare la un total de circa 2.300 de români legal stabiliţi. Au votat aproximativ 40% dintre aceştia. Sunt, din câte îmi pot da seama, cele mai bune cifre din diaspora. Pentru a vă face o idee, în Suedia sunt aproximativ 20.000 de români, care au avut doar o singură secţie de votare.

Cu toate acestea - şi o spun ca fost preşedinte al secţiei de votare de la Tampere - au fost momente, mai ales în primul tur, în care am fost aproape să fim puşi la pământ de "instrucţiunile" primite. Acestea erau în mod evident calculate să împiedice cât mai mulţi alegători să îşi exprime opţiunea electorală. Eu am atras atenţia în repetate rânduri, inclusiv public, asupra problemelor ridicate de modul de organizare a alegerilor din străinătate.

Indiferent de funcţie - ambasador sau ministru - nimeni nu este deasupra legii. Nimeni nu are dreptul să împiedice o anchetă penală. Folosesc ocazia, la bilanţul mandatului meu în Finlanda, să mă delimitez încă o dată de cei care au comis această infracţiune gravă. După ce mă voi întoarce la Bucureşti am să fiu în măsură, dacă voi fi solicitat de procurori, să ofer informaţii precise despre ce s-a petrecut atunci", a scris Cătălin Avrămescu pe reţeaua de socializare.

Dosarul "Votul din Diaspora"

La scurt timp după prezidenţialele din 2014, DNA a fost chemată să investigheze acuzaţiile aduse membrilor Guvernului de la acea vreme cu privire la încălcarea în mod deliberat a dreptului la vot al românilor din diaspora, prin organizarea unui număr prea mic de secţii de votare, în ciuda cererilor de la ambasade şi a situaţiei votului din primul tur, în care oamenii nu şi-au putut exercita dreptul la vot în intervalul orar stabilit, deşi au stat ore întregi la coadă în faţa secţiilor de votare.

În cursul lunii noiembrie a acelui an, la DNA s-a înregistrat un dosar penal care viza modalitatea de organizare şi desfăşurare a votului în diaspora. Procurorii anticorupţie au constatat că şi la Parchetul General se află înregistrat un dosar penal cu acelaşi obiect, astfel că, în decembrie, DNA a preluat şi acest dosar, reunind cele două cauze.

De atunci, ancheta nu pare să fi avansat în mod semnificativ. Din informaţiile apărute în presă se pare că investigaţia este încă în stadiul cercetării penale a faptelor, "în rem", fără să fie începută urmărirea penală împotriva vreunei persoane anume.

În dosar sunt cercetate fapte de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale a sute de mii de cetăţeni români din diaspora.

Ministerul de Externe a refuzat solicitările venite din partea mai multor diplomaţi români privind organizarea secţiilor de votare, luând decizii care, după cum bine ştim, au dus la formarea unor cozi nesfârşite de oameni şi la împiedicarea multora dintre ei să voteze.

În apărarea sa, Guvernul Ponta a invocat faptul că nu a suplimentat numărul secţiilor de votare pentru că legea nu permite acest lucru, în ciuda faptului că Autoritatea Electorală Permanentă a transmis public că acest lucru este posibil, fiind însă prerogativa Guvernului, nu a sa.

Românii din diaspora au fost blocaţi în ambele tururi să voteze, motiv pentru care, după primul tur, ministrul de Externe de atunci Titus Corlăţean şi-a dat demisia, iar după cel de-al doilea şi înlocuitorul său, Teodor Meleşcanu, a făcut un pas în spate.

În ciuda demisiilor, într-un moment crucial pentru candidatul PSD la prezidenţiale, Victor Ponta, românii din diaspora, despre care se ştie că nu sunt fanii PSD la alegeri, au fost blocaţi să voteze. De fapt, acest lucru a avut un efect invers pentru fostul premier care a şi pierdut cursa electorală.

Cine este vinovat? Vanghelie şi Geoană arată cu degetul spre Ponta, Dragnea&Co

Unul dintre martorii din acest dosar este nimeni altul decât edilul suspendat al Sectorului 5, Marian Vanghelie, care, supărat că a fost exclus din PSD de Ponta, Dragnea&Co, după mai bine de 20 de ani de activitate, a început să lanseze în spaţiul public acuzaţii cu iz penal, încălcând legea tăcerii (omerta) care domnea până atunci în PSD.

"Ponta ştia, iar Dragnea l-a oprit să facă secţiile de votare. Eu cred, că pentru că şi-au bătut joc de români, trebuie să se înceapă urmărirea penală pentru aceşti vinovaţi. Să nu se mai ascundă în spatele MAE. (...) Nu se poate să opreşti un drept fundamental. Aici e vorba de sute de mii de români şi nu este vorba de un moft de-al lui V. Ponta şi al lui Liviu Dragnea. (...) Liviu Dragnea, în calitate de director de campanie, cu staff-ul, cu Bogdan Teodorescu, cred că s-au năpustit asupra ministrului Titus Corlăţean, şi bineînţeles cu decizia luată la final a lui Victor Ponta, pentru că i s-a spus foarte clar că dacă dau drumul la vot în diaspora au pierdut. Şi au spus că şi-o asumă. Şi dacă şi-au asumat-o, păi atunci să şi-o asume. Eu am spus - să se ia stenogramele telefoanelor acestor colegi. Poate am fost lângă unul dintre colegi când au discutat", a declarat, la scurt timp după ce a fost exclus din PSD, Marian Vanghelie.

Cu altă ocazie, Vanghelie a precizat că deţine de asemenea informaţii potrivit cărora Guvernul ar fi primit sesizări de la ambasadori cu privire la procesul de votare din străinătate.

"Am informaţii că au primit de la ambasadori. Cred că DNA poate să verifice, să ia stenogramele domnului Bogdan Teodorescu, Dragnea, Ponta şi Corlăţean şi veţi vedea cum au vorbit şi cum le-au oprit, pentru că au spus că nu se poate, pentru că pierdem alegerile şi îşi asumă răspunderea pentru chestia asta. Mă refer la interceptări telefonice", a declarat Vanghelie.

Edilul nu a fost singurul care a lansat astfel de acuzaţii. La rândul său, Mircea Geoană, exclus şi el din PSD, a afirmat atunci că există suficiente informaţii cu privire la faptul că, în ceea ce priveşte organizarea procesului de vot în diaspora, se poate vorbi de un act deliberat de limitare a exercitării dreptului constituţional la vot, de care se fac vinovaţi în principal Ponta şi Dragnea.