Statul captiv vrea să atragă români din afară. După blatul cu PSD la Legea electorală, PNL se dă bine cu diaspora

PNL, prin Sanda Pralong, şi-a adus aminte de românii din autoexil. După ruşinosul blat făcut cu PSD în privinţa votării legii electorale, care a redus numărul de parlamentari de diaspora, reprezentanţii preşedenţiei cutreieră lumea pentru a face frumos către românii de peste graniţă.
Sandra Pralong
Sandra Pralong (Maria Matyiku / Epoch Times)

Românii din Toronto şi împrejurimi au avut ocazia să se întâlnească la începutul acestei săptămâni, cu doamna Sandra Pralong, Consilier de Stat al Preşedintelui României în cadrul Departamentului pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor. “D-na Pralong efectuează un turneu de mai mare anvergură, o vizită de lucru de douăsprezece zile în principalele comunităţi din America de Nord şi în Canada, iar prezenţa dânsei este un semnal foarte clar şi foarte categoric că administraţia României, d-nul preşedinte Klaus Iohanis acordă o mare atenţie comunităţilor româneşti din exil” - a afirmat dl Consul General Doru Liciu la întâlnirea respectivă.

Mesajul principal pe care dna Pralong l-a transmis peste hotare a fost că Statul Român îşi aduce aminte de diaspora. Românii din afara graniţelor, ajunşi să fie jumătate din România activă, pot fi o valoare adăugată fantastică pentru Statul Român.

Mai nou, Statul Român, pe care mulţi dintre cei rămaşi în ţară îl consideră captiv, se dă că este preocupat să faciliteze prin soluţii practice valorificarea potenţialului profesional şi creator al românilor din afară, invitându-i să aducă spiritul antreprenorial dobândit în crearea de joburi şi business în ţară sau de a colabora cu companii existente, cu omologii lor din cadrul aceluiaşi domeniu de specialitate.

În opinia doamnei Pralong, Guvernul, care este la început de drum (!? ciudat, alţii tocmai îl consideră la sfârşit de drum), la îndemnul preşedintelui, are în plan să creeze o foaie de parcurs, un fel de îndrumar al paşilor necesari pentru a crea o strategie pentru diasporă.

Între timp, se lucrează la nişte proiecte mai mici (sic!), la care guvernul plănuieşte să creeze fonduri, de exemplu pentru cei care doresc să investească în România, guvernul să vină să sprijine acea investiţie cu echivalentul sau o parte a sumei investite. E un proiect care se numeşte “1 1” care a fost adaptat în alte ţări şi care funcţionează după modelul irlandez sau indian.

“Sunteţi valoroşi, de-asta ne-am prins”

De ce face statul toate lucrurile astea? Ideea este aceea de a valorifica potenţialul profesional, creator şi antreprenorial, demonstrate prin însuşi faptul că cei care au plecau au avut curajul să-şi ia viaţa în mâini, să rişte tot şi să câştige un loc în societatea în care s-au adaptat. Este păcat ca acel spirit antreprenorial să nu producă mai mult decât doar propria bunăstare. “Vă invităm să aduceţi acelaşi spirit antreprenorial în a crea joburi, sunt printre voi regizori, ingineri, arhitecţi, puteţi deschide afaceri în România, ţara de oportunităţi e România, Pentru că totul e de făcut, aşa cum spunea Cioran. Oportunităţile sunt acolo, noi vrem să vă ajutăm să le sesizaţi.

Cum vom face asta? În primul rând vă spuneam: Sunteţi valoroşi, de-asta ne-am prins, în fine după 26 ani, ne-am prins că e valoare în diaspora şi că e valoare în balet, în artă, în ştiinţa în meserii, e valoare şi în meseriile mai puţin grandioase, în construcţie, până şi cei care pun căpşunile în lădiţă, au învăţat ceva valoros pentru România, au învăţat cum să le pună să nu se strivească.” - a subliniat d-na Pralong.

Ideea de bază este ca statul să joace rolul unui intermediar care să-i pună în contact pe cei din diaspora cu omologii lor din ţară, sau cu omologii lor din alte ţări, creând astfel un fel de comunitate pe specialităţi care va putea să facă proiecte pe fonduri europene, prin partenerul român, să deschidă business-uri, şi să beneficieze de foarte multe dintre facilităţile pe care statul român le are după aderare şi pentru o economie care creşte. “Ne propunem să vă punem în contact unul cu alţii. Noi nu putem să vă găsim pe voi, voi trebuie să veniţi la noi şi să ne spuneţi, uite asta e cv-ul meu aste este specialitatea mea şi asta vreau să fac şi vreau să intru în baza de date a experţilor pe meseria mea şi să fiu ţinut la curent”.

Vorbe frumoase. Fapte puţine

D-na Pralong a încheiat cu următoarele cuvinte: “ Deci în esenţă contăm pe voi, dacă vă întoarceţi definitiv, şi mai bine, dar să vă întoarceţi în spirit, să vă întoarceţi cu afaceri, să vă întoarceţi cu investiţii, creând locuri de muncă, mici companii, sau contribuind la cele care există deja, îmbunătăţindu-le performanţa, îmbunătăţind astfel performanţa statului, a factorilor de decizie în meseriile şi în domeniile dumneavoastră pe de o parte, astea sunt în intern.

S-a discutat de lipsa unei legislaţii puse la punct , din care să se elimine zonele gri unde îşi poate face loc intervenţia şi corupţia. S-au aprofundat diferite subiecte legate de importanţa legăturilor bilaterale între România şi Canada, despre cât de importantă ar fi vizita preşedintelui în Canada pentru a relua tradiţiile istorice dintre cele două ţări.

S-au pus întrebări legate de locuri de muncă, recunoaştere de diplome, cum sunt aşteptaţi aceşti români, există facilităţi, care sunt concret punţile care se pot crea. Ce a făcut concret România până acum ca să atragă investiţii. Cum se poate comunica efectiv, considerând că etica muncii e diferită. Ce poate face statul pentru promovarea României în străinătate, ar fi fonduri de susţinere pentru diferite proiecte în afară cum ar fi centre culturale sau alte activităţi multiculturale la care devenim ambasadori ai tradiţiilor şi culturii româneşti.