Dilemele atentatelor din Franţa - ce nu se leagă
POZA 1 (captură)
Principala întrebare pe care şi-o pun anchetatorii francezi în prezent este dacă fraţii Kouachi şi Amedy Coulibaly au acţionat sub coordonarea unei organizaţii teroriste sau pe cont propriu. Hayat Boumeddiene, partenera lui Coulibaly fugită în Siria înainte de atentate, pare să fie cheia misterului. Există însă câteva contradicţii ciudate în acest caz mai ales legate de revendicarea atentatelor de către grupări teroriste rivale.
La o zi după ce Amedy Coulibaly, atentatorul care a luat ostatici şi a omorât patru oameni în supermarketul evreiesc, a fost ucis de poliţie, un filmuleţ a fost postat pe un forum jihadist în care el făcea într-o arabă aproximativă un jurământ de credinţă faţă de conducătorul miliţiei teroriste Statul Islamic şi susţinea că atacurile de la Paris ”sunt complet legitime pentru că voi aţi atacat califatul, iar noi vă atacăm pe voi”. Acesta se prezenta ca un soldat al califatului cu numele de luptă Abou Bassir abdallah al-Ifriqi. Serviciile secrete şi poliţia verifică în prezent autenticitatea filmării şi posibilitatea ca atentatorii să fi avut şi alţi complici.
Bizar şi contradictoriu este că în timp ce Coulibaly spune că a acţionat în numele Statului Islamic, fraţii Cherif şi Said Kouachi au afirmat public că au contacte cu Al-Qaeda în Peninsula Arabă (AQAP). Mai concret, Cherif a susţinut că a fost finanţat şi antrenat de clericul radical Anwar al-Awlaki din Yemen, ideologul AQAP.
Potrivit serviciilor de informaţii germane, şi fratele său Said ar fi fost antrenat în Oman şi Yemen. Este însă cunoscut faptul că Statul Islamic şi AQAP sunt adversare şi se luptă pentru recruţi şi pentru influenţă în Irak şi Siria, astfel încât o asemenea alianţă pare exclusă. La sfârşitul lunii noiembrie, liderul religios al AQAP, Harith bin Ghazi al-Nadhari, făcea chiar un jurământ de loialitate faţă de liderul Al-Qaeda Ayman al-Zawahiri şi critica Statul Islamic care s-a rupt de reţeaua teroristă şi a luptat împotriva francizei Al-Qaeda Jabhat al-Nusra în Siria.
Totuşi armele atentatorilor par să susţină argumentul că ei au fost susţinuţi de mişcări teroriste. Kalaşnikovul nu este o armă uşor de procurat în Franţa. În plus, operaţiunea pare să fi fost pregătită în detaliu. Atentatorii au lovit chiar în momentul în care jurnaliştii de la Charlie Hebdo erau strânşi în şedinţă de redacţie.
Pe de altă parte, organizaţiile teroriste au nevoie de astfel de atentate pentru a-şi asigura fluxul de donaţii şi de recruţi. Al-Qaeda în Peninsula Arabă fusese umbrită de ascensiunea rapidă a ISIL, care a ocupat teritorii mari din Siria şi Irak. Ca urmare, este explicabil ca gruparea să revendice carnagiul de la Paris şi să încerce să propage mesajul în mediul online, unde se recrutează noii recruţi jihadişti din Vest cât şi din lumea musulmană, că ea a orchestrat atentatele şi a stabilit ţintele care vor fi lovite. Nici Statul Islamic nu a pierdut ocazia de a revendica atentatul pentru sine prin vocea unui cleric Abu Saad al-Ansari din oraşul Mossul care a afirmat: ”Noi am început operaţiunea din Franţa pentru care ne asumăm responsabilitatea. Mâine vor fi Marea Britanie, SUA şi alte state”.
Totuşi modul în care s-au defăşurat atentatele este atipic pentru organizaţiile teroriste. Fraţii Kouachi şi Amedy Coulibaly au atacat cu puşti, nu cu bombe, material explozibil sau maşini capcană, aşa cum obişnuieşte AQAP de pildă. Mai mult, fuga lor dezordonată după măcel prin ţară şi uitarea actelor în maşină pare să indice lipsa unui plan coerent şi un amatorism dubios.
Dacă Statul Islamic şi Al Qaeda în Peninsula Arabă sunt rivale, cum pot fi implicate ambele în atentatele de la Paris?
Totul pare să fie făcut pe picior. Chiar şi video-ul de revendicare a atentatului, care în cazul organizaţiilor teroriste este difuzat la scurtă vreme după acestea, apare mai târziu şi pare improvizat în mare grabă.
Problema principală rămâne însă eşecul serviciilor secrete franceze de a-i monitoriza după ieşirea din închisoare pe foştii puşcăriaşi Coulibaly şi Cherif Kouachi, care totuşi fusese închis pentru recrutare de jihadişti pentru Irak. Acum că i-au ucis pe atentatori, capturarea prietenei lui Coulibaly, Hayat Boumeddiene, ar putea fi singura soluţie de a afla pe cine au avut în spate şi dacă au acţionat la ordinul unei organizaţii teroriste, fie Statul Islamic, fie Al Qaeda în Peninsula Arabă. Boumeddiene ar fi părăsit Franţa încă înainte de atentate, călătorind în Turcia pentru a-şi pierde apoi urma în Siria. Ea ar fi fost în contact apropiat cu nevasta lui Cherif Kouachi, care acum este audiată de poliţia franceză.
Potrivit unor informaţii publicate de revista Spiegel, atât Cherif Kouachi, cât şi Coulibaly şi prietena sa Boumeddiene, ar fi vizitat un terorist Al-Qaeda în sudul Franţei în 2010. Prin urmare rămâne întrebarea fundamentală şi contradicţia majoră: dacă Statul Islamic şi Al Qaeda sunt duşmane, cum pot fi implicate ambele în atentatele de la Paris?
Un posibil răspuns îl dă Joshua Keating în revista ”Slate” citându-l pe Clint Watts de la Foreign Policy Research Institute, care încadrează atentatele de la Paris la capitolul atacuri “reţelizate” în care indivizi care au avut contacte cu grupări teroriste diferite ca Al-Qaeda şi Statul Islamic îşi organizează independent propriile celule şi acţiuni teroriste, cu o supervizare minimă din partea acestora. Totuşi faptul că aceste două grupări teroriste luptă una împotriva celeilalte în Orientul Mijlociu, în timp ce aderenţii lor lucrează împreună în vest, rămâne o ciudăţenie greu de înţeles.
