Dezbatere TV. "Ciolacu şi Ciucă, împreună, cot la cot, la inundaţii. Elena Lasconi de ce n-a fost?"
Inundaţiile au devastat România în plină campanie electorală, context în care prezidenţiabilii PSD şi PNL - Marcel Ciolacu, premier în funcţie, şi Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului - s-au grăbit să meargă la faţa locului să îşi manifeste sprijinul pentru oamenii loviţi de dezastru. O mişcare de imagine, o reală grijă pentru sinistraţi?
O dezbatere în acest sens a avut loc într-o emisiune B1 TV moderată de jurnalista Gabriela Mihai la care au participat Alexandru Muraru, preşedinte PNL Iaşi, Gabriel Zetea, vicepreşedinte al PSD, şi senatorul USR Ştefan Pălărie.
Redăm mai jos schimbul de replici:
Jurnalistă: Vedem că ameninţarea nu a trecut. În aceste momente, bilanţul sumbru arată că vorbim despre şase oameni care au decedat în urma inundaţiilor şi, de asemenea, 15.000 au rămas pe drumuri. Însă, ce este important? Vedem că este o tragedie cu repetiţie. De ce? Pentru că în 2013 au avut loc inundaţii de asemenea devastatoare în acelaşi loc, în 2017, şi iată că acum avem aceeaşi situaţie. Autorităţile nu au făcut nimic din 2013 şi până în prezent.
Însă, atenţie, am văzut cum liderii politici s-au dus acolo la inundaţii, au socializat cu oamenii şi-au arătat sprijinul şi, mai mult decât atât, se caută soluţii. Care sunt soluţiile găsite de guvern după aceste inundaţii devastatoare? Ei bine, vorbim despre bani pentru reconstrucţia caselor care se vor da din fondul de rezervă, se asigură case modulare pentru sinistraţi, apă, alimente, paturi şi, bineînţeles, că au început cei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne să evalueze pagubele.
Încep cu dumneavoastră, domnule Alexandru Muraru, pentru că am văzut că Nicolae Ciucă a ajuns de la inundaţii, în bocanci la Parlament, acolo unde i s-a lansat oficial această candidatură pentru Palatul Cotroceni. A fost o vizită de imagine sau o vizită în care concret îi poate ajuta pe sinistraţi? Pentru că am văzut controversele apărute în spaţiul public după vizita lui Nicolae Ciucă în această zonă distrusă din cauza inundaţiilor.
Alexandru Muraru: Nu cred că a fost sub nicio formă o vizită de imagine. Prin toate funcţiile prin care a trecut domnul preşedinte Ciucă, în special în cariera militară, dar şi în cea politică după 2019, a fost în aceste posturi de a organiza oameni, de a conduce comandamente. Şi când a fost general de brigadă şi când a fost comandant de garnizoană în diferite regiuni ale ţării, s-a aflat în astfel de situaţii. Sigur că şi atunci când era prim-ministru şi când era ministrul al Apărării, a fost în asemenea situaţii.
Eu personal cred că, şi vă spun din interior, că exista această situaţie de a nu participa la Consiliul Naţional, s-a luat la un moment dat în discuţie să intre online, dar acolo erau 1.400 de oameni, de colegi, şi un eveniment anunţat de câteva săptămâni. Şi a făcut acest efort, s-a întors acum din nou în zona Vaslui, în zona Galaţi. Şi eu personal vă spun că un lider politic aflat într-o asemenea zonă, eu cred că dă încredere oamenilor totuşi.
Pentru că asta vedem şi în toate ţările civilizate că se întâmplă, că e America, că sunt state din Uniunea Europeană, liderii politici sunt prezenţi când are loc o tragedie, când are loc o calamitate. Cuvântul lor şi prezenţa lor e tocmai de a garanta că lucrurile sunt sub control, că oamenii primesc această garanţie de ajutor din partea autorităţilor, şi cred că şi autorităţile răspund mai bine...
Jurnalistă: Garanţie de ajutor din partea autorităţilor. Reţinem acest lucru. Gabriel Zetea, vedem şi premierul Marcel Ciolacu încă de ieri e acolo în acea zonă, la inundaţii. Am văzut că a făcut o evaluare a ceea ce s-a întâmplat acolo, însă vedem un dezastru cu repetiţie. În 2013 s-a întâmplat prima oară, în 2017 de asemenea. În 2013, Guvernul României de la acea vreme a alocat 27 de milioane de lei autorităţilor locale pentru construcţia unui dig sau pentru repararea celui care este în acest moment acolo. Unde s-au dus acei bani? Şi întreb acest lucru: de ce? Pentru că vedem în general că în acea zonă sunt mai mulţi primari din partea Partidului Social-Democrat.
Gabriel Zetea: Nu cred că autorităţile locale sunt cele care au competenţa necesară până la urmă pentru a rezolva o situaţie aşa cum sunt inundaţiile. Adică autoritatea locală o are geografic, care e destul de mică. Hai să zicem că poate Consiliul Judeţean, dar Consiliul Judeţean nu are teritoriul ca să poată să intervină în mod direct. În mod normal, asta este competenţa instituţiilor guvernamentale, în special Apele Române.
Jurnalistă: Guvernul a alocat 27 de milioane de lei...
Gabriel Zetea: Poate că nu e suficient, poate că lucrările care s-au făcut acolo nu au fost suficient de ample pentru ca viitura asta care s-a produs în urma unor ploi cu un debit extrem de mare să poată să oprească până la urmă debitul apei aşa cum a existat el în momentul ăla.
Ce trebuie făcut acum este înlăturarea efectelor acestei calamităţi, ajutaţi în primul rând oamenii, oamenii să-şi revină la normal, apoi făcută o evaluare clară care lucrări s-au făcut, care au fost bune, care au rezistat, iar mai departe alocat în plus suficienţi bani pentru ca încă o dată acest lucru să nu se mai întâmple cel puţin în acea zonă inundabilă. Sunt astfel de zone inundabile în întreaga ţară.
Jurnalistă: E adevărat, dar există localnici din acea zonă, domnule Gabriel Zetea, care se plâng. Am văzut mărturii ale acestora după ce s-a întâmplat acolo, după ce apele au măturat aproape tot în calea lor, mărturii ale localnicilor care sunt supăraţi că autorităţile nu au intervenit la timp şi că, în opinia lor, s-ar fi putut evita, pentru că este real, a treia oară.
Gabriel Zetea: Eu vă dau un exemplu. Judeţul Maramureş este destul de departe de locurile respective. Nu cunosc exact geografia locului. Ştiu foarte bine în zona Văii Tisa.
Au existat inundaţii o dată la 15-20 de ani în judeţul Maramureş. De fiecare dată, oamenii rămâneau fără avuţia lor. Până când s-au făcut lucrări repetate. S-au făcut prima dată, a doua oară. Nu au fost suficiente. De fiecare dată venea o viitură şi mai mare peste lucrările care s-au făcut. Până în momentul în care s-a făcut o investiţie extrem de mare, de câteva sute de milioane de lei la momentul respectiv, prin care, în sfârşit, locuitorii respectivi se pot simţi în siguranţă. Poate că e cazul şi aici. Poate că nu au fost suficienţi acei bani alocaţi acum foarte mulţi ani de zile. Deci, acum, odată înlăturate efectele, ajutaţi oamenii, apoi făcute din nou lucrări de amploare. Astea se fac în timp. Poate că nu au fost suficienţi specialişti. Poate că nu şi-au dat seama de fiecare viitură ce efecte poate să aibă în zona respectivă.
Important este să găsim acum vinovaţi? Astăzi nu. Săptămâna viitoare, peste două, trei săptămâni, în momentul în care ştim că oamenii sunt în siguranţă, că pot să trăiască în continuare, apoi să găsim şi vinovaţi.
Jurnalistă: Se pierde totul si se diluează.
Gabriel Zetea: Nu trebuie pierdut. Nu cred că uităm. Până la urmă au murit şase oameni. E adevărat. Dacă sunt care au greşit, dacă sunt angajaţi ai statului român care au greşit, asta poate să fie şi o răspundere penală, pentru că e vorba de viaţa oamenilor, în primul rând.
Jurnalistă: Aşadar, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, împreună, cot la cot, la inundaţii. Şi mă îndrept spre dumneavoastră, domnule Ştefan Pălărie. Elena Lasconi lipseşte. Este şi ea candidată la alegerile prezidenţiale. De ce nu a fost la inundaţii?
Ştefan Pălărie: Lăsaţi-mă, vă rog, să încep prin a adresa condoleanţe familiilor care, în zilele acestea, au stat, poate, cu o inimă cât un purice, pentru că au dispărut persoane dragi şi au aşteptat în orice secundă vestea bună sau vestea proastă a soartei persoanei din familie.
Şi este o tragedie. Indiferent în ce situaţie şi în orice context, pierderea unei vieţi omeneşti este o tragedie pentru cei dragi. De asemenea, am văzut, aproape în timp real, imagini de imediat de după inundaţiile produse de aceste precipitaţii în cantităţi uriaşe de la colegii mei din Galaţi. Bogdan Rodeanu este acolo pe teren, colegul meu deputat de Galaţi. De asemenea, mai mulţi colegi sunt pe teren. Am văzut şi imagini cum mâlul şi nămolul au invadat efectiv drumurile publice, au distrus şcoli, grădiniţe, gospodării, făcând impracticabil absolut orice.
Mai mult decât atât, paradoxul este că primul ajutor de care aceşti oameni aveau nevoie, în prima etapă, culmea era chiar de apă, de apă potabilă, pentru că ei nu mai puteau să folosească nicio sursă de apă din gospodărie. Tocmai de asta inclusiv şi eu am donat, şi colegii mei am donat câte o sumă de bani, am transmis tot ce putem, o mână de ajutor măcar să poată să fie acordat acolo. Deci USR a fost prezent şi este prezent încă din primele momente de după inundaţie în judeţ.
De asemenea, doamna Elena Lasconi a transmis un mesaj public, atacând inclusiv ceea ce ar fi putut să facă mai bine autorităţile, dar şi situaţia aceasta în care, uitaţi-vă, exact pentru genul ăsta de situaţii, teoretic există inclusiv în instituţiile statului mecanisme. Fondurile de urgenţă ale guvernului ar fi trebuit să fie alocate exact acum şi să intervină exact pentru aceste lucruri de primă necesitate. În primul rând, apă potabilă şi adăpost.
Jurnalistă: Se întâmplă acest lucru. Sigur, lucrurile au început să se mişte.
Ştefan Pălărie: Sigur. Dar mai adaug încă un element, că l-am întrebat şi pe colegul meu Bogdan cum merg lucrurile, a zis că din păcate autorităţile nu par să fie foarte bine sincronizate sau organizate pe locurile de intervenţie. Asta este o realitate pe care o am.
Acum, sigur, dv. puteţi să spuneţi, domne, suntem noi la putere, guvernul a făcut tot ce trebuie. Lăsaţi-mă să spun că astea au fost informaţiile pe care eu le-am avut din teritoriu, că încă nu au fost toate intervenţiile, nici din partea inspectorilor pentru situaţii de urgenţă, nici din partea celorlalte forţe foarte aliniate sau coerente. Au fost foarte multe hei rup, pur si simplu. Mai mult localnicii în anumite situaţii se ajută, încearcă să găsească o soluţie de moment.
Jurnalistă: Ştim că totuşi acolo apele au fost devastatoare. Cei din Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, pompieri, jandarmi, poliţişti s-au mobilizat aşa cum au putut. Am văzut că intervenţiile au fost destul de dificile şi din cauza nivelului apei, pentru că vorbim despre inundaţii istorice şi aproape 2 metri a atins apa în anumite zone sunt declaraţii...
Ştefan Pălărie: Condiţiile nu sunt obişnuite, dar spuneaţi dumneavoastră mai devreme de acele lucrări care ar fi trebuit să fie de îndiguire, de direcţionarea apelor în exces către anumite mătci ale apelor curgătoare.
Aici nu ştiu ce să vă spun. Mai ştiţi că există şi din Rusia o celebră piesă de teatru cu revizorul în sensul că pe hârtie erau cheltuiţi banii bine şi lucrările existau. Când te duceai în teren, de multe ori nu le mai găseai. Acum într-adevăr aici, aşa cum a spus şi domnul Zetea, nişte oameni şi-au pierdut viaţa. E o chestiune de consecinţe absolut grave. Şi atunci dacă cineva a pus pe hârtie digul e gata, staţi liniştiţi, dormiţi liniştiţi şi digul nu era acolo, asta e o chestiune foarte gravă.
Gabriel Zetea: Posibil să fie adevărată şi o variantă şi alta. Posibil banii să fi fost cheltuiţi în regulă, să fi fost făcute lucrări de amenajare a apelor.
Ştefan Pălărie: Şi lucrările să nu fie suficiente pentru tipul ăsta de fenomene meteorologice.
Gabriel Zetea: Să fi fost suficiente lucrările, dar în momentul ăsta să fi fost o cantitate de apă la care să nu fi făcut faţă lucrările care au fost acolo. De aceea, acum, în primul rând, hai să ne ocupăm de oameni, să fie oamenii în regulă, să poată să-şi revină încet, că nu se întâmplă peste noapte, să revină fiecare la casele lor, să-şi reia viaţa la normal, iar apoi să se facă investiţii suficiente pentru a nu se mai repeta. Deşi, dacă e o zonă inundabilă, tot timpul va exista acest pericol.
