Dezamăgirea Iohannis
alte articole
Dacă Traian Băsescu era preşedintele jucător, hiperactiv şi care polariza societatea, Klaus Iohannis este preşedintele spectator, nepăsător, care tace mult şi face puţin. Iar când vorbeşte, o face greoi şi bolovănos, fără empatie, pasiune sau convingere, egal cu sine însuşi, fără inflexiuni, cu o anumită autosuficenţă. Nu poţi să ghiceşti ce gândeşte cu adevărat decât atunci când mai scapă câte una legată de ”banale motive administrative”.
Tocmai la conferinţa intitulată sugestiv ”Dialog pentru România. Primăvara politică a societăţii civile”, organizată de Iniţiativa România, Iohannis a ţinut să sfideze societatea civilă şi pe toţi cei care au stat ore în şir să-l voteze la alegerile prezidenţiale pentru a scăpa de aroganţa şi impostura încarnate de Victor Ponta.
Părând că are textul deja pregătit, preşedintele a pus la îndoială o decizie judecătorească definitivă numind-o ”banal act administrativ” şi le-a luat apărarea Antenelor lui Dan Voiculescu, acuzând ANAF de acţiuni heirupiste. Nu este însă singura problemă în care Iohannis a demonstrat că apără alte interese decât ale cetăţenilor şi că este un preşedinte slab, capturat de Sistem. Să le luăm pe rând:
1. Alegerile într-un singur tur n-au mai fost încercate şi deci nu se ştie care va fi rezultatul. Fals. Klaus Iohannis a afirmat că alegerile în două tururi sunt mai potrivite, dar a cerut societăţii civile să aibe răbdare pe motiv că ”trebuie să acceptăm câteva principii de soliditate a legislaţiei. Să schimbăm o lege înainte să fi fost vreodată aplicată, eu cred că aici trebuie să judecăm foarte bine. Nerăbdarea de a schimba ceva, înainte măcar să fi încercat dacă funcţionează sau cred că ne caracterizează şi apare, poate, de prea multe ori”. Cu alte cuvinte, domnul preşedinte a uitat că alegerile locale din 2012 au fost ţinute într-un singur tur, iar baronii locali au triumfat fără probleme? Mai mult, Klaus Iohannis nu mai ştie cum a ajuns el însuşi primar la Sibiu? Din păcate pare mai mult reavoinţă, decât neştiinţă.
Laura Ştefan de la Expert Forum i-a dat replica pe măsură preşedintelui, arătând că ”astfel sunt avantajaţi candidaţii care ocupă astăzi funcţiile de primari, sunt avantajaţi candidaţii care dispun de un aparat de partid capabil să coaguleze voturi semnificative ale votanţilor de partid, iar candidaţii noi nu au nicio şansă ”. În plus, ea a subliniat clar că nici respectarea Constituţiei, nicio altă reglementare, nici recomandările Comisiei de la Veneţia nu împiedică revenirea la două tururi, dar clasa politică actuală NU VREA să renunţe la monopol. Iar Iohannis s-a poziţionat clar ca gardianul intereselor acestei clase politice, refuzând şi solicitarea Iniţiativei România de a cere o opinie măcar Comisiei de la Veneţia pentru a lămuri această chestiune.
Mai mult, preşedintele a încercat să-i convingă pe reprezentanţii societăţii civile de faţă că ”schimbarea politică românească nu se va produce nici în funcţie de numărul de tururi în care se aleg primarii la vară, nici în funcţie de această discuţie. Pentru că a alege nu înseamnă schimbarea unui nume cu alt nume sau a candidatului unui partid cu candidatul altui partid. Schimbarea autentică vine din felul în care se face politică, prin felul în care se ajunge la opţiunea politică. (...). Un alt mod de a face politică, un slogan pe care l-am folosit şi, care, în fond, este mult mai mult decât un slogan, este dorinţa mea, înseamnă responsabilizarea funcţiei publice, care nu poate veni decât odată cu seriozitatea, expertiza şi profesionalismul alesului, individului. Înainte de toate, aleşii trebuie să cunoască îndeaproape nevoile, dorinţele şi aspiraţiile cetăţenilor pe care vor să-i reprezinte cu privire la dezvoltarea propriei comunităţi. Candidaţii trebuie să vină în faţa alegătorilor cu un proiect comunitar vizionar pentru viitor: cu obiective clare, cu politici publice coerente şi eficiente, îndreptate spre nevoile comunităţilor şi care să servească intereselor cetăţenilor, nu politicienilor”. Păi, domnule Iohannis cetăţenii au cerut clar în Stradă alegeri în două tururi, iar dumitale susţii interesele politicienilor şi baronilor, nu ale lor. Nu poţi să vii mai întâi cu retorica schimbării şi a politicii altfel şi apoi să îngropi reformarea clasei politice, sfidându-i făţiş pe cei care te-au adus la putere.
2. Antenelor lui Voiculescu le este încălcată libertatea de exprimare. Fals. O decizie judecătorească definitivă trebuia pusă în aplicare mai demult de ANAF pentru recuperarea prejudiciului creat de Dan Voiculescu statului român. Prin această declaraţie, Iohannis a făcut o gravă imixtiune în justiţie şi în funcţionarea altei instituţii ANAF, arătând că pune mai mult preţ pe apărarea unui grup infracţional organizat, decât pe principiul separaţiei puterilor în stat.
Pe de altă parte, nu poate să fie vorba despre încălcarea libertăţii de exprimare pentru că Antenelor nu li s-a ridicat licenţa, iar acestea mai au două sedii de unde pot emite toate dejecţiile lor în societate. Fiscul a cerut doar evacuarea clădirilor pentru recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro din dosarul ICA, în baza unei sentinţe definitive din august 2014.
În plus, ce face Antena 3 nu este presă, ci doar compromite orice noţiune a acesteia, fiind de fapt şantaj, manipulare ordinară, incitare la ură în societate, învrăjbirea diverselor categorii sociale şi prostituţie politică pe bani foarte mulţi. Dacă ar fi trecut legea cenzurii, aşa-numita lege a defăimării sociale a lui Dragnea, Antena 3 ar fi fost prima care ar fi trebuit să plătească amenzi pentru că zilnic denigrează grupuri şi categorii sociale întregi, bălăcăreşte oameni şi denigrează instituţii.
Klaus Iohannis s-a opus alegerilor în două tururi, a apărat Antena 3 de ANAF şi nu a obţinut nimic pentru România la Consiliul European legat de acordul pentru evitarea Brexitului.
3. Klaus Iohannis a negociat şi a obţinut ceva pentru România la Consiliul European pentru evitarea Brexitului. Fals. Românii vor fi discriminaţi, trataţi ca cetăţeni de rangul doi, iar preşedintele n-a obţinut nimic în schimbul concesiilor făcute lui Cameron.
”Pentru România, subiectul – beneficiile sociale şi libera circulaţie a lucrătorilor – a avut o importantă majoră. Am cerut ca acordul să respecte deplin drepturile cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie, dar şi pentru cei care lucrează în alte state ale Uniunii Europene", a declarat preşedintele Iohannis după summit. În realitate, Marea Britanie a impus un mecanism de salvgardare care va limita accesul cetăţenilor UE la o categorie de prestaţii sociale pe o perioadă de şapte ani.
Marele câştig anunţat de Iohannis este că acest mecanism nu se va aplica şi cetăţenilor români care lucrează deja pe piaţa muncii în Marea Britanie, ci doar celor care vor veni după intrarea în vigoare a acordului. Premierul britanic David Cameron a mai impus un mecanism discriminatoriu mai ales pentru ţările din Europa de Est care trimit cei mai mulţi muncitori în Anglia – reducerea alocaţiilor pentru copiii rămaşi acasă ai lucrătorilor din alte state membre ale Uniunii la nivelul din aceste state.
"Şi în acest caz, decizia are un caracter nediscriminatoriu şi ţine cont de diferenţele dintre statele membre. Este important ca, pentru lucrătorii UE stabiliţi în Marea Britanie care primesc deja alocaţii pentru copiii rămaşi acasă, indexarea se va putea aplica doar începând cu anul 2020", ne-a asigurat Iohannis de a doua victorie. În plus, preşedintele a subliniat că ”România a obţinut, în cursul negocierilor, amendarea textului deciziei prin care solicitările de restricţionare a liberei circulaţii a persoanelor, în conformitate cu articolul 45 al Tratatului Uniunii, vor trebui să fie făcute pe baza unor justificări solide. Este un lucru foarte important fiindcă astfel vor fi evitate situaţii în care se ia o decizie pur politică, fără o motivaţie foarte serioasă. Vreau să subliniez că România a obţinut acest lucru prin negocieri foarte aplicate şi foarte bine pregătite, altfel decât alţii care au vorbit poate un pic mai mult şi au obţinut poate ceva mai puţin", a adăugat preşedintele”. Dacă această prevedere vagă este tot ce a obţinut şeful statului pentru România, este foarte trist. Românii care vor merge să lucreze în Marea Britanie după ce acest acord vor pierde nişte beneficii şi drepturi de care cei care sunt deja acolo se bucură acum.
Mai grav, odată creat precedentul, şi alte state îl vor putea folosi pentru limitarea libertăţii de circulaţie. Deja Germania şi ţările scandinave s-au arătat interesate de reducerea alocaţiilor pentru copii muncitorilor din alte state UE la nivelul din acestea. A primit domnul Iohannis garanţii că nu se va întâmpla aşa şi că muncitorii români nu vor ajunge cetăţeni de rangul doi? Tare mă îndoiesc. Klaus Iohannis este la fel de absent şi neinspirat pe plan extern, ca şi pe plan intern.
Nu este clar ce a negociat de fapt Bucureştiul. A cerut România garanţii de securitate suplimentare ca Polonia, care a primit 1.000 de militari britanici începând de anul viitor, sau o rediscutare a dosarului Schengen? Nu. Mai degrabă România pare să fi negociat ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), dacă luăm în calcul declaraţiile premierului Cioloş după întâlnirea cu preşedintele PE, Martin Schulz, şi cu preşedintele CE, Jean Claude Juncker, la Bruxelles, deşi fără acesta DNA şi celelalte instituţii ale justiţiei care funcţionează bine riscă să fie şi mai tare atacate.
Deci cine face altfel de politică? Deocamdată şi preşedintele şi guvernul de tehnocraţi par să joace după cum le cântă în strună PSD, PNL şi Dan Mihalache, care pare liantul în cadrul unui Sistem care brusc descoperim că a capturat tot Statul.