Brexitul şi criza migraţiei. Iohannis le dă raportul românilor după Consiliul European

În urma participării la Consiliul European, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut o declaraţie de presă în care a prezentat opiniei publice evoluţia evenimentelor.

"Discuţiile în cadrul Consiliului European au fost de data aceasta foarte dificile. Am discutat două subiecte extrem de importante pentru viitorul Uniunii Europene – statutul Marii Britanii în Uniunea Europeană şi criza migraţiei", şi-a început discursul Klaus Iohannis.

Brexitul

"În primul rând, s-a ajuns la un acord privind relaţia dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Obiectivul major al liderilor a fost păstrarea unităţii Uniunii Europene. Au fost negocieri intense şi foarte complexe. Vreau să subliniez că pachetul adoptat azi [vineri] va intra în vigoare numai dacă Marea Britanie va confirma oficial, pe baza unui rezultat pozitiv la referendum, că îşi păstrează statutul de membru al UE. În ceea ce priveşte poziţia României, am susţinut că trebuie să evităm fragmentarea UE. Este interesul României să fie membră a unei UE puternice, integrate, bazată pe respectul principiilor şi valorilor sale fondatoare.

Din acest punct de vedere, menţinerea conceptului de uniune tot mai integrată, ever closer Union cum se numeşte, este esenţial. Pentru România, subiectul – beneficiile sociale şi libera circulaţie a lucrătorilor – a avut o importanţă majoră. Am cerut ca acordul să respecte deplin drepturile cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie, dar şi pentru cei care lucrează în alte state ale Uniunii Europene", a precizat Iohannis.

Prin adoptarea Deciziei liderilor europeni s-a decis crearea a două mecanisme. În primul rând, prin modificarea ulterioară a legislaţiei europene, Marea Britanie va putea beneficia de un mecanism de salvgardare care va limita accesul cetăţenilor UE la o categorie restrânsă de prestaţii sociale necontributive, prestaţii specifice numai pentru Marea Britanie.

Mecanismul este, în opinia preşedintelui României, nediscriminatoriu şi se aplică tuturor cetăţenilor Uniunii şi are un caracter excepţional. Va putea fi aplicat pe o perioadă limitată de timp de maxim şapte ani.

"Cetăţenii români care lucrează deja pe piaţa muncii în Marea Britanie, atenţie, foarte important, nu vor fi afectaţi de mecanism. Acesta priveşte doar eventualii lucrători care vor intra pe piaţa muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Dar şi aceştia îşi vor recupera accesul la aceste prestaţii gradual, pe parcursul unei perioade de patru ani. Noi ne-am implicat foarte mult în această chestiune şi suntem foarte bucuroşi că negocierea a dat acest rezultat", a explicat şeful statului.

Cel de al doilea mecanism va permite Marii Britanii să indexeze alocaţiile pentru copiii rămaşi acasă ai lucrătorilor din alte state membre ale Uniunii.

"Şi în acest caz, decizia are un caracter nediscriminatoriu şi ţine cont de diferenţele dintre statele membre. Marea Britanie va putea aplica indexarea pentru cererile de alocaţii care vor fi prezentate după intrarea în vigoare a mecanismului. Este important că, pentru lucrătorii UE stabiliţi în Marea Britanie care primesc deja alocaţii pentru copiii rămaşi acasă, indexarea se va putea aplica doar începând cu anul 2020", a continuat Iohannis.

Este foarte important de ştiut că aceste reglementări nu intră automat în vigoare, ci vor fi supuse încă unui proces legislativ. Un element foarte important este faptul că mecanismul de indexare nu va fi extins de la alocaţiile pentru copii către alte prestaţii sociale.

"Doresc să subliniez că România a obţinut, în cursul negocierilor, amendarea textului deciziei prin care solicitările de restricţionare a liberei circulaţii a persoanelor, în conformitate cu articolul 45 al Tratatului Uniunii, vor trebui să fie făcute pe baza unor justificări solide.

Este un lucru foarte important fiindcă astfel vor fi evitate situaţii în care se ia o decizie pur politică, fără o motivaţie foarte serioasă. Vreau să subliniez că România a obţinut acest lucru prin negocieri foarte aplicate şi foarte bine pregătite, altfel decât alţii care au vorbit poate un pic mai mult şi au obţinut poate ceva mai puţin", a adăugat preşedintele.

Criza migraţiei

Referitor la criza migraţiei, cel de-al doilea subiect major de pe agenda discuţiilor Consiliului European, s-a făcut o evaluare a implementării măsurilor deja agreate la nivelul Uniunii.

"În dezbatere, o atenţie aparte a fost acordată relaţiei cu Turcia în chestiunea gestionării fluxurilor migratorii către Uniune. S-a insistat asupra implementării Planului de Acţiune Uniunea Europeană-Turcia. S-a decis ca o analiză detaliată asupra paşilor care trebuie realizaţi în continuare să fie făcută cu prilejul unui Summit Uniunea Europeană-Turcia, care, probabil, va avea loc la începutul lunii martie", a afirmat Iohannis.

Un alt subiect important al discuţiilor a fost legat de recenta decizie a Austriei de a introduce cote maxime zilnice, măsură care a luat prin surprindere atât statele membre ale Uniunii, cât şi cele terţe, aflate pe traseul fluxurilor migratorii din zona Balcanilor de Vest. În acest context, au fost evocate posibilele implicaţii ale acestei decizii asupra ţărilor de pe rută, în special asupra Greciei. Şi acest aspect va fi analizat cu ocazia Summitului de la începutul lunii martie.

"Am reiterat că România este parte a soluţiei la această criză. De asemenea, am subliniat că ne menţinem poziţia potrivit căreia trebuie abordate cauzele profunde ale migraţiei şi nu doar să încercăm să combatem efectele acesteia. De aceea trebuie să ne concentrăm pe implementarea deciziilor deja agreate la nivel european pentru combaterea migraţiei ilegale, pe protejarea eficientă a frontierelor externe ale Uniunii, unde România are un rol activ, dar şi pe cooperarea cu statele de origine şi statele de tranzit", a mai punctat şeful statului.

De asemenea, Iohannis am pledat pentru necesitatea menţinerii integrităţii Spaţiului Schengen, una dintre cele mai importante realizări ale integrării Uniunii.

Un alt punct în cadrul discuţiilor a fost situaţia politică, de securitate şi umanitară din Siria. "Au fost condamnate atacurile îndreptate împotriva civililor şi s-a subliniat importanţa măsurilor de consolidare a încrederii derulate sub coordonare ONU, inclusiv accesul la ajutorul umanitar şi respectarea armistiţiului. De asemenea, s-a discutat despre recentele evoluţii încurajatoare din Libia".

Mai multe detalii despre ce a negociat şi a obţinut România, puteţi găsi aici.