De ce noul acord cu FMI nu ajută România
alte articole
Economistul Florin Câţu, care i-a scris directorului FMI să nu aprobe un nou împrumut cu România, afirmă într-un interviu pentru Epoch Times, că acesta nu este recomandat având în vedere structura clasei politice din România, istoria celor mai recente două acorduri şi faptul că anul viitor în România vor avea loc alegeri prezidenţiale şi europarlamentare. "Un nou acord cu FMI ascunde sub preş mult mai uşor efectele negative ale politicilor populiste implementate în acest moment în România: salarii mai mari în sectorul public, taxe mai mari, cheltuieli publice mai mari, politica monetară care ţinteşte cursul", explică economistul.
Referitor la vizita şefului FMI, Christine Lagarde în România, Câţu consideră că aceasta a "avut un mesaj vag şi palid pentru economiile emergente. De fapt, în acest discurs a fost confirmată o opinie mai veche a mea: FMI este depăşit de evoluţiile recente la nivel mondial". În opinia sa, vizita doamnei Lagarde face parte din programul de vizite al FMI în ţările unde există acord. România a împrumutat de la FMI 12 miliarde de euro la o dobândă de 3% şi "în aceste condiţii ca unul dintre cei mai importanţi clienţi era normal să fim vizitaţi".
Câţu consideră că măsurile luate pentru implementarea reformelor structurale agreate cu Fondul în ultimele acorduri "nu au fost eficiente, ba dimpotrivă situaţia economică a României în perioada 2009-2012 a devenit mai fragilă: datoria publică a crescut, PIB-ul potenţial a scăzut până spre zero, arieratele au crescut iar inflaţia rămâne mare".
Economistul Florin Cîţu îi solicita prin scrisoare deschisă directorului FMI Christine Lagarde să nu aprobe un nou acord cu România, considerând că economia nu mai poate suporta încă doi ani de reforme mimate, aşa cum s-a întâmplat din 2009 în prezent, când politicul s-a ascuns sub "umbrela" FMI.
"FMI a fost spectator în timp ce stocul de arierate s-a dublat comparativ cu 2008 şi a rămas apoi la acest nivel. FMI a fost spectator şi a privit cum companiile de stat, care ar fi urmat să fie privatizate, au rămas o gaură pentru resursele bugetare. FMI a fost spectator şi a privit cum banca centrală ratează propriile ţinte de inflaţie în fiecare an (inflaţia a fost mai mare decât ţintele). FMI a fost spectator şi a asistat impasibil la tăierea salariilor din sectorul public doar pentru şase luni şi apoi la reîntregirea lor în doi ani, în timp ce restul economiei rămânea în criză, iar şomajul continuă să crească. FMI a fost spectator în timp ce propriile estimări privind performanţa economiei au fost prea optimiste în fiecare an începând cu 2009", se arată în scrisoarea deschisă transmisă de analistul Florin Cîţu directorului general al FMI, Christine Lagarde.
"Vă scriu pentru a vă ruga să nu mai semnaţi un nou acord stand-by între România şi FMI chiar dacă un asemenea acord va fi etichetat ca «preventiv». Din păcate, aceasta este singura opţiune viabilă pentru ca economia românească să revină pe creştere şi pentru ca clasa politică să-şi asume reformele economice. Într-adevăr, relaţia FMI-România este una veche. Cea mai mare parte dintre acordurile stand-by, cu toate că nu au fost finalizate, au contribuit la designul actual al economiei româneşti. Până la ultimele două acorduri această contribuţie a fost în mare parte pozitivă. Cu toate acestea, începând din 2009 relaţia FMI-România nu a fost una benefică pentru economie sau pentru populaţie", consideră economistul. Amânările repetate ale reformelor economice au fost aprobate de către fiecare misiune FMI, care a dat notă de trecere după toate vizitele trimestriale. În opinia analistului, dacă FMI ar fi "forţat" ca oricare dintre aceste ţinte să fie îndeplinite, astăzi România nu ar fi avut un PIB potenţial de sub 1%, în scădere de la 5,5% în 2008 şi nici nu ar fi avut cea mai mare inflaţie din UE, fiind totodată cea mai saracă ţară.
