De ce furtuna a făcut ravagii doar pe litoralul românesc dar nu şi la bulgari. Fost şef al Gărzii de Mediu: Aici e surpriza!

Litoralul românesc a fost pur şi simplu devastat de furtunile puternice, care au luat pe sus maşini şi corturi, au inundat hoteluri, case şi parcări. Spre exemplu, plaja de la Vama Veche a fost ruptă de şuvoaiele de apă, care au făcut praf tot ce era pe nisip. La bulgari însă, puţin mai încolo, nu au fost deloc probleme. Ce se ascunde în spatele acestei situaţii "bizare"?

Fostul şef al Gărzii de Mediu Octavian Berceanu a venit cu explicaţii în emisiunea moderată de jurnaliştii Răzvan Zamfir şi Radu Buzăianu.

Răzvan Zamfir: Ce, doamne iartă-mă, s-a întâmplat acolo? Există vreo explicaţie? Are vreun sens, sau...?

Octavian Berceanu: Acum mulţi ani am fost în jurul unui eveniment similar, eram cu cortul pe plaja din Vama Veche, n-am mai găsit cortul! Se vor întâmpla evenimente şi în viitorul apropiat, poate cu o probabilitate şi recurenţă mult mai mare, generată de ce se întâmplă la nivel european şi la nivel mondial ca urmare a schimbărilor climatice. Ce lipseşte în ecuaţia asta? Trebuie să ne uităm la vecini. De ce nu se întâmplă acelaşi lucru în Bulgaria? Zece kilometri mai departe de Vama Veche.

Răzvan Zamfir: Păi nu se întâmplă?!

Octavian Berceanu: Păi, uite că nu se întâmplă!

Răzvan Zamfir: Păi avem numai noi schimbări climatice? Schimbarea climatică n-a trecut podul prieteniei?!

Radu Buzăianu: Nu e o chestie globală?!

Răzvan Zamfir: Nu e încălzire globală?!

Octavian Berceanu: Aici apare surpriza! Vama Veche s-a transformat într-o parcare mare betonată unde apele pluviale nu mai au unde să se ducă. Nu există un sistem de colectare a apelor pluviale şi, cu toate că în Constanţa avem Raja Constanţa, cel mai mare dezvoltator de infrastructură în acest sens din sud-estul Europei. Doar la 30-40 de kilometri sunt lucrări foarte bune, făcute de Raja Constanţa.

Însă, în Vama Veche, primarii, autorităţile locale ţin să dezvolte staţiunea după căpşorul şi experienţa lor. Şi, neavând niciun fel de sistem care să preia aceste ape pluviale, care în mod constant sunt deversate pe câteva conducte care duc spre mare, avem şi vom avea aceste fenomene. În mod normal trebuie să urmăreşti care este pasul apei, pe unde se duce şi să dezvolţi, în cazul de faţă, un canal. Că nu suntem noi primii care inventăm astfel de canale. Sunt încă de pe vremea romanilor, unde ai nişte cursuri de apă, nişte viituri.

Dezvolţi un canal cu care să se facă cumva o translatare, o mişcare a apei controlată către mare. Pentru că astea sunt, sau către un sistem de canalizare performant.

Răzvan Zamfir: Bun, deci avem şi schimbări climatice, avem şi fenomene naturale, dar avem şi multă iresponsabilitate din partea autorităţilor care ar fi putut să gestioneze lucrurile astea astfel încât să nu dispară bucăţi din plajă, maşini, corturi, ce spuneaţi dumneavoastră mai devreme şi altele.

Octavian Berceanu: Prostie, în primul rând, şi da, aici e un aspect în Vama Veche, acolo avem un golf. Golful ăla va fi din ce în ce mai mic, pentru că dacă ne uităm şi în stânga şi în dreapta plajei din Vama Veche sunt diferenţe de nivel destul de mari pe faleză şi tendinţa este ca aceste diferenţe de nivel să se manifeste şi în zona golfului prin aceste viituri care practic preiau tot nisipul şi duc tot ce întâlnesc în cale către mare. Ori noi aveam nevoie de aceste canale care să se oprească, să preia apa din precipitaţii abundente. Nu vorbim de 20 litri pe metru pătrat cât înseamnă o ploaie normală. Vorbim de 200 de litri pe metru pătrat. De zece ori cât înseamnă o ploaie normală...

Radu Buzăianu: Imaginile pe care le urmărim acum nu mai sunt din Vama Veche. Sunt, nu ştiu, cred că 30 de kilometri mai încoace. Sunt din Mangalia, şi Mangalia a fost într-o situaţie similară. Deci nu e o particularitate a staţiunii Vama Veche. Toată zona respectivă a fost supusă acestui dezastru.

Răzvan Zamfir: E o particularitate a litoralului românesc, în schimb!

Radu Buzăianu: Da!

Răzvan Zamfir: Deci, care ar fi autorităţile responsabile? Că lumea acum se uită aşa şi probabil îşi doreşte să înjure pe cineva. Vreau să facilităm acest exerciţiu. Cine, domnule Berceanu, ar fi trebuit să facă ceva ca să nu avem aceste imagini difuzate?

Octavian Berceanu: Sunt câteva aspecte. Unul ţine de dezvoltare. Dacă mergi în Vama Veche, n-ai să mai vezi un petec de spaţiu verde care să preia din volumul de precipitaţii. În partea de mai sus sunt tăiate păduri, cum e cea de la Comorova.

Răzvan Zamfir: Aha!

Octavian Berceanu: Ee..., în Bulgaria, toate spaţiile astea verzi există. Nu au fost defrişate, ci, din contră, au fost îmbogăţite. Ele preiau o parte a apei pluviale, a cantităţii mari, şi o duc în circuitul natural. Ori noi nu mai avem astfel de spaţii verzi.

Al doilea, în lipsa spaţiilor verzi, trebuia să dezvolţi o infrastructură care să preia apa din localitate, pentru că nu e vorba doar de inundaţii, e vorba şi de apa din sistemele de colectare din toalete. Ce apă a ieşit la suprafaţă? Avem şi un pericol destul de mare. Nimeni nu vorbeşte despre partea asta, despre apele care de fapt au fost evacuate din tot felul de sisteme de reţinere, de la canalizarea normală de la toalete.

Răzvan Zamfir: Păi e omul în siguranţă să se mai ducă să stea pe şezlong, că a aţipit un pic acolo, îl ia apa cu totul! Îl caută pe urmă în larg să îi ia banii pe şezlong!

Octavian Berceanu: La nivel european, litoralul românesc oferă cele mai proaste servicii, privind calitatea şi privind siguranţa consumatorului. În baza acestui fapt e greu să recomanzi: haideţi, mergeţi pe litoralul românesc. Şi nu mai vin în România decât la câteva festivaluri. Pe litoralul românesc nu vin pentru că n-au ce căuta şi oriunde ai merge, 80% din potenţialul de turism pe care l-ar avea România, vizavi de sezonul estival, merge în altă parte...

Recomand, vizavi de ce am spus anterior, oricărui om care vrea să vadă diferenţa, să intre pe Google Maps să se uite la zona Vama Veche şi 2 Mai şi apoi să se uite 5 metri mai jos în sud, către Bulgaria, cum arată malul de acolo şi cum arată la noi. Sunt diferenţe mari de tot.

Radu Buzăianu: Deci, ca să recapitulăm principalele diferenţe, pentru că e o observaţie foarte bună. Domnule, de ce se întâmplă treaba asta la noi şi nu s-a întâmplat şi la bulgari?! De ce a fost doar la Mangalia în zona asta, Mangalia, Vama Veche şi n-a fost şi mai încolo? Că nu-i ca şi cum cunoaşte geografie aceasta, mă rog, nebunie meteorologică.

Dumneavoastră spuneţi că e vorba şi de vegetaţie, vorba e că s-au tăiat copaci, că nu mai există aşa ceva, care să preia din apa asta care se adună în cantităţi, sigur, din cauza încălzirii globale din ce în ce mai mari. Asta spuneţi, nu?

Octavian Berceanu: Da, imediat, limitrof ţărmului, fâşia aceea de 20 metri de nisip, avem tot o textură a solului care se infiltrează apa cu viteză foarte mare, nu există probleme de inundaţie. Dar betonând totul, e ca şi cum am avea o mare pâlnie fără gură unde să direcţionezi apa, pe unde am văzut în pozele respective că a scăzut cu un metru şi ceva plaja s-a dus în jos.

Răzvan Zamfir: Există şi organizaţii internaţionale care monitorizează calitatea nu doar a serviciilor, dar şi a apei sau a nisipului şi există calificativul ăsta de Blue Flag. Cele mai bune plaje din lume primesc titlul Blue Flag, se pune un steag albastru acolo ca să ştii. Şi acolo şi apa e într-un fel, şi nisipul e într-un fel, şi serviciile sunt ... şi vreo 30 de criterii care trebuie îndeplinite pentru a fi considerată o plajă Blue Flag. În România sunt şase astfel de plaje. În Bulgaria sunt 21. Nu vreau să vă spun câte sunt în Grecia sau în Turcia.

Radu Buzăianu: Nu, nu. Lasă... Lasă-mă…, compară doar cu Bulgaria.

Răzvan Zamfir: Îţi zic doar aşa! România are şase, Bulgaria are 21! Vrei să mergem în destinaţii turistice cu ieşire la apă?! Ok, Grecia! Are 618! Turcia 551! Ca să fim doar aici, în zona asta, balcanică!