De ce dărâmă ucrainenii statuile liderilor sovietici?

De când preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a refuzat semnarea unui acord cu Uniunea Europeană, în favoarea unui plan de salvare rus de 15 miliarde dolari (pe care Rusia a anunţat că îl va bloca până când se formează un nou guvern în Ucraina), un număr mare de ucraineni refuză „ajutorul forţat” venit din partea Rusiei şi critică vehement presiunile exercitate de regimul de la Kremlin.

Scurtă incursiune în istorie

Ucrainenii afirmă că există motive bine întemeiate pentru care protestatarii resping ajutorul rusesc. Pentru a le înţelege mai bine, vă propunem o scurtă incursiune în istorie.

Societatea sovietică, prima din lume care a implementat filozofia comunistă - un imens experiment social - a făcut milioane de victime. Stalin se confrunta cu rezistenţă din partea oamenilor, în special a celor din republicii, unde teroarea comunistă era accentuată de opresiunea naţională. Iar lumea nu prea avea chef de comunism.

Referitor la situaţia din Ucraina, Stalin i-a scris asociatului său, Lazar Kaganovici, la 11 septembrie 1932. „Situaţia din Ucraina este foarte rea. Dacă nu luăm atitudine acum, am putea pierde Ucraina”. Au urmat câteva întâlniri ale cercului de apropiaţi ai lui Stalin, din care a rezultat un plan morbid de a pune capăt rezistenţei ucrainenilor – unul atât de groaznic încât avea să şocheze o lume întreagă.

În iarna dintre 1932-1933, toate recoltele ucrainenilor şi rezervele lor de hrană au fost confiscate. NKVD-ul formase cordoane uriaşe în jurul satelor, astfel încât nimeni nu putea mişca. Satele erau împânzite de trupe NVDK. Comuniştii ştiau că îi condamnă la moarte pe ţăranii ucrainieni şi moldoveni.

După ce toate proviziile oamenilor au fost confiscate, a început foametea. Ucrainenii au murit încet, în chinuri groaznice. Unii dintre aceştia, mânaţi de disperare, se duceau pe câmpurile păzite de NKVD să culeagă spicele de grâu căzute pe pământ. Erau împuşcaţi pe loc. Cei mai mulţi însă au murit lent, în propriile lor case, de foame. Unităţi speciale NKVD erau trimise să adune cadavrele din casele oamenilor, care erau apoi îngrămădite în gropi comune.

Comuniştii exportau grânele în Occident în timp ce ucrainenii erau exterminaţi sub privirile întregii lumi. Cu toate că presa occidentală relata despre amploarea genocidului, nimeni n-a intervenit. Şapte milioane de oameni au murit de foame în decursul unui singur an. Omenirea nu mai văzuse niciodată până atunci un program de exterminare atât de eficient precum genocidul din Ucraina din iarna 1932-1933.

Soarta statuilor liderilor sovietici

Campania lui Stalin nu a fost niciodată uitată de ucraineni. Protestatarii ucraineni, sătui de patronajul Kremlinului, îşi descarcă frustrările asupra statuilor foştilor lideri sovietici, făcându-le bucăţi. Astfel, pe fondul protestelor în curs de desfăşurare din Ucraina, mai multe statui ale lui Lenin au fost atacate, începând de la începutul lunii decembrie.

Unul dintre cele mai notabile incidente a avut loc în Kiev, la 8 decembrie, când manifestanţii pro-europeni au dat jos o statuie a fondatorului Uniunii Sovietice, un gest simbolic de sfidare a influenţei ruse. O altă statuie a lui Lenin a fost atacată câteva ore mai târziu, în oraşul Kotovsk din sud.

Incidentele de distrugere a statuilor liderilor comunişti nu sunt noi. Campania a început după destramarea fostei URSS. Acum trei ani, naţionaliştii ucraineni au dărâmat un monument a lui Stalin în regiunea Zaporizhya pe teritoriul comitetului regional al Partidului Comunist din Ucraina.

Recent, în Sumy, Ucraina, a mai fost demontat un bust al lui Lenin, care era amplasat în apropierea Casei de Cultură a oraşului, relatează „Ukrinform”. Monumentul urmează să fie transferat organizaţiei locale a Partidului Comunist al Ucrainei, cu condiţia ca acesta să ofere în schimb 16 milioane de hrivne (circa 1,8 milioane dolari SUA) şi să nu instaleze monumentul pe teritoriul localităţii.

Următorul monument ce urmează să fie demontat este statuia de bronz a fostului lider bolşevic, situată într-un cartier de locuinţe al oraşului Sumy, pe nume Durovschine. În acest caz, autorităţile nu intenţionează s-o păstreze, ci s-o retopească şi din metalul obţinut să construiască un monument în onoarea fondatorului oraşului Sumy, Gerasim Kondratyev.

Comuniştii inaugurează alt monument al lui Stalin

În timp ce situaţia din Ucraina devine tot mai tensionată pe fondul demonstraţiilor pro-europene, în vestul ţării fost sovietice, în Volinya, a fost inaugurat un monument al fostului dictator sovietic Iosif Stalin, conform presei locale, citată de RIA Novosti.

La instalarea monumentului în regiunea Volinya au participat membrii locali ai Partidului Comunist din Ucraina, reprezentanţi ai comunităţilor ruse şi belaruse, membri ai Comitetului anti-fascist local şi a altor organizaţii publice.

Comentând evenimentul, oficialii Partidului Comunist au sfidat istoria, declarând că Stalin a fost liderul "care a unit Ucraina modernă şi a eliberat lumea de forţele fasciste". Făcând referire directă la protestatarii pro-europeni, şeful Comitetului anti-fascist din Volinya a făcut apel la comunişti "să se ridice în apărarea patriei de fascism", pentru că Ucraina se confruntă cu o "revoltă neo-nazistă".