De ce au zebrele dungi. Câteva teorii

Zebră
Zebră (Thinstock)

Oamenii de ştiinţă susţin că au descoperit unul din motivele pentru care zebrele au dungi: acestea acţionează ca un insecticid, ţinând la distanţă insectele care sug sânge.

Cercetători de la UC Davis şi Universitatea de Stat din California, Long Beach, au verificat cinci ipoteze care ar explica rolul dungilor de pe corpul zebrelor. Astfel, dungile ar reprezenta:

  • O formă de camuflaj
  • Oprirea atacurilor din partea prădătorilor cauzând confuzie vizuală carnivorelor
  • Un mecanism de management al căldurii
  • O funcţie socială
  • Evitarea atacurilor ectoparaziţilor, precum cel al muştelor care se hrănesc cu sânge

Cercetătorii au făcut o hartă a distribuirii geografice a 7 specii diferite de zebre şi a altor animale vărgate, precum cai şi asini, şi a subspeciilor acestora, observând lăţimea, aşezarea şi frecvenţa dungilor pe diferite părţi ale corpului animalelor. Noul studiu a fost publicat în Nature Communications.

Următorul pas a fost să coreleze arealele unde trăiesc aceste animale cu diferite variabile: zone împădurite, gama de prădători mari, temperatura şi distribuţia geografică a glossinidaelor (muştele ţeţe) şi tabanidelor (tăunilor). Apoi au verificat unde anume prezenţa animalelor vărgate se suprapune cu acele variabile.

După analiza celor 5 ipoteze, cercetătorii le-au exclus pe toate, cu excepţia uneia: evitarea muştelor care sug sânge.

"Am fost uimit de rezultate" a afirmat autorul principal, Tim Caro, profesor de biologie a animalelor sălbatice la Universitatea Davis din California. "Din nou şi din nou animalele vărgate erau în acele zone unde ameninţarea muştelor care sug sânge era mai mare".

De ce ar dezvolta zebrele dungi când alte copitate nu au aşa ceva? Spre deosebire de alte mamifere africane cu copite care populează aceleaşi zone ca şi zebrele, părul zebrelor este mai scurt decât lungimea trompei muştelor vampir, aşa că zebrele sunt mai susceptibile să aibă de suferit de pe urma acestora.

"Nimeni nu ştia de ce au zebrele o coloratură atât de frapantă", spune Caro. "Dar rezolvarea ghicitorilor naturii ne sporeşte cunoştinţele şi ar putea trezi un angajament mai mare de a o conserva".

Însă, în ştiinţă, o ghicitoare duce la alta: de ce evită muştele care se hrănesc cu sânge suprafeţele dungate? În concluzie, ştiinţa este încă departe de a rezolva misterul miraculoasei diversităţi a creaţiei.

Sursa: UC Davis