Inter-speciile şi ororile bio-tehnologiei

”Progresele” oamenilor de ştiinţă în domeniul bio-tehnologiei au depăşit cu mult normele eticii umane, amestecând în nenumărate feluri ţesuturi şi celule umane cu ale animalelor, conform unui articol NBC.

Noile reguli de etică adoptate recent de Academia Naţională a Statelor Unite permit depăşirea graniţelor morale, restricţionate în trecut, cel puţin în mod oficial.

Jason Chamberlain, un cercetător din partea Universităţii Nevada Reno, are grijă de 50 de oi care posedă organe parţial umane, precum ficatul, inima, creierul şi altele. Fetuşii oilor sunt injectaţi în creier cu celule umane, apoi oile sunt sunt ucise şi analizate în laborator.

”Sunt nişte şoareci mai mari”, spune, nepăsător, Chamberlain.

Chiar dacă munca sa poate părea ciudată la prima vedere, ceea ce este cu adevărat bizar sunt noile ”reguli de etică” cu privire la folosirea celulelor stem, publicate săptămâna trecută de influenta Academie Naţională a Statelor Unite.

Academia promovează, prin noile reguli, cercetările ce includ amestecul de ţesut animal şi uman, ce ar fi vital pentru testarea medicamentelor şi în transplantul de ţesuturi.

Doctorii au transplantat valve de la porc în inimi umane de mai mulţi ani, iar oamenii de ştiinţă au injectat celule umane în animale de laborator de mai mult timp decât am vrea să credem.

Amestecul biologic al speciilor. Şoareci cu gândire sintetică, sau oameni cu dorinţe de şoareci?

Dezvoltarea creaturilor cu celule animale şi umane evoluează treptat într-un amestec exotic de specii, evocând himera monstruoasă din mitologia greacă cu părţi de leu, capră şi şarpe.

În ultimii doi ani, oamenii de ştiinţă au creat porci cu sânge uman, au implantat ADN uman în ovulele iepurilor şi au injectat, printre altele, celule stem umane în şoarecii paralizaţi, pentru a-i face să meargă.

Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt îngrijoraţi de scenariile de coşmar care ar putea să apară după amestecul celulelor din creier.

”Ideea că celulele neuronale ale unui om ar putea participa în funcţiile mai înalte ale creierului dintr-un animal, oricât ar fi de improbabil, ridică îngrijorări care trebuiesc luate în considerare”, spune raportul Academiei.

Şoareci cu creier uman

În ianuarie, un comitet informal de etică al Universităţii Standford a aprobat o propunere pentru crearea şoarecilor cu creiere produse aproape în totalitate din celule umane.

Profesorul de ştiinţe juridice Hank Greely de la Standford, care a condus comitetul de etică, pare convins că experţii s-au arătat satisfăcuţi de faptul că mărimea şi forma creierului unui şoarece ar preveni celulele umane să formeze vreo trăsătură umană.

În orice caz, spune Greely, comitetul a recomandat monitorizarea îndeaproape a comportamentului şoarecilor şi omorârea imediată a exemplarelor care indică un comportament asemănător cu cel al omului.

Weissman, un cercetător care a implantat celule dintr-un creier uman într-o proporţie de 1% din totalul celulelor unui şoarece, spune că nu are planuri imediate de a crea creiere de şoarece care sunt în mare parte umane, dar ar vrea, în orice caz, să obţină o permisiune etică.

Combinarea maimuţelor cu oamenii

Trasând limitele etice care nu au fost încălcate, cel puţin aparent, până în prezent, Academia a recomandat impunerea unei prohibiţii asupra amestecului de celule stem umane cu embrionii maimuţelor şi a altor primate. Însă nici această recomandare nu este luată în considerare de unii cercetători.

”Graniţele se vor extinde mai departe asupra animalelor mai mari”, a declarat profesorul Stuart Newman din cadrul Colegiului Medical New York. ”Asta înseamnă să o cauţi cu lumânarea”.

Newman şi activistul anti-biotehnologie Jeremy Rifkin au depistat această problemă încă din deceniul trecut. Cei doi au lansat un atac asupra cercetărilor inter-specii cât şi asupra politicii guvernamentale privind brevetarea genelor umane individuale şi a altor materii vii.

Cu ani în urmă, cei doi au cerut un brevet pentru, ceea ce ei au numit, un ”om-cimpanzeu”, o creaţie teoretică şi foarte posibilă a unei creaturi jumătate om şi şi jumătate cimpanzeu.

Biroul de Brevete şi Mărci al Statelor Unite le-a refuzat cererea pe motiv că invenţia propusă este prea "umană": interdicţiile constituţionale împotriva sclaviei previn brevetarea oamenilor. Totuşi, acesta este un punct critic de care oamenii de ştiinţă se apropie câte puţin zi de zi, avertizează Newman.