De ce ANAF nu colectează sumele uriaşe confiscate de DNA? Todiraşcu solicită intervenţia procurorilor

Diferenţa uriaşă dintre sumele confiscate de procurorii anticorupţie în instanţă şi cele colectate de funcţionarii responsabili de acest lucru l-a determinat pe senatorul Valeriu Todiraşcu să apeleze chiar la DNA pentru a opri acest flux de zeci de milioane de euro care se pierd de la bugetul de stat.

Senatorul a depus la DNA o plângere penală împotriva funcţionarilor aparţinând Ministerului Finanţelor Publice (MFP), prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Ministerului Justiţiei, prin Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni (ONPCCRCPI), responsabili de colectarea sumelor confiscate în instanţă în procesele DNA, pe care îi acuză de săvârşirea infracţiunilor de neglijenţă în serviciu şi favorizarea făptuitorului.

Investigând chestiunea, Valeriu Todiraşcu a adresat o serie de întrebări MFP în urma cărora a aflat că procentul sumelor colectate de ANAF din valoarea totală a sumelor confiscate în anul 2012 a fost de 4,36%, în 2013 de 4,82% şi în primul trimestru al anului 2014 doar 14,55%.

"Prin necolectarea de către ANAF a sumelor confiscate de instanţa de judecată în procesele DNA, prejudiciul adus bugetului statului, între anii 2010 şi primul trimestru din 2014, a fost de 40 milioane de euro din totalul de peste 43 de milioane de euro. Necolectarea sumelor confiscate în instanţă în procesele DNA reduc încrederea populaţiei în justiţie şi în statul de drept, iar resursele consumate pentru depistarea şi pedepsirea infractorilor, ce provin din contribuţia cetăţenilor cinstiţi, nu-şi ating scopul iniţial aferent înfăptuirii justiţiei", a declarat senatorul.

Această stare de fapt cauzează, în viziunea lui Todiraşcu, o pagubă tuturor contribuabililor de bună-credinţă, care îşi îndeplinesc în mod onest îndatoririle către stat. De asemenea, atunci când statul invocă lipsa de fonduri pentru nevoile publice, Guvernul şi Parlamentul măresc cuantumul taxelor şi impozitelor, iar cetăţenii sunt obligaţi să le plătească suplimentar şi pe acelea, inclusiv ca efect al necolectării fondurilor confiscate de instanţă de la infractori.

"Toate astea se întâmplă în timp ce bunurile sechestrate de către stat şi confiscate de instanţe, ca pedeapsă pentru faptele săvârşite, se află în continuare la dispoziţia infractorilor, în mod direct sau prin interpuşi", a explicat senatorul.

Valeriu Todiraşcu şi-a început ofensiva odată cu declaraţia din iunie a procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, care se plângea de performaţa extrem de slabă a celor de la ANAF în privinţa colectării sumelor confiscate.

După ce a transmis o serie de întrebări Guvernului, respectiv MFP, senatorul a realizat, analizând răspunsurile, că este necesară depunerea unei astfel de plângeri penale care, printr-o anchetă, să verifice cauza întârzierilor şi posibilele infracţiuni comise de funcţionarii publici.

"În campania electorală din 2012 am promis alegătorilor că voi întreprinde măsuri privind modul judicios al administrării şi cheltuirii banilor publici. Risipa din banii publici este uriaşă şi necesită aplicarea de măsuri ferme", a declarat Valeriu Todiraşcu pentru Epoch Times.

Amintim că procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, declara recent că doar din sumele care sunt sechestrate anual de instituţia pe care o conduce s-ar putea acoperi o treime din bugetul Sănătăţii, iar în afară de DNA mai există şi DIICOT şi toate structurile de parchet din România. Vorbim de sute de milioane de euro, bani care, aparţin de drept statului, instanţele de judecată pronunţând decizii de confiscare în acest sens.

"Rata mică a punerii în executare de către ANAF a deciziilor definitive de executare e un motiv de îngrijorare atât pentru reprezentanţi ai sistemului judiciar, cât şi pentru observatori externi. (...) Este urgent să se elimine aceste deficienţe procedurale, pentru că nepunerea în executare a deciziilor de confiscare elimină un element esenţial al deciziilor de condamnare. Este inacceptabil ca prin (in)acţiunea unei instituţii executive să se altereze o decizie definitivă a puterii judecătoreşti", se arată într-o analiză Expert Forum.