Dan Armeanu, profesor la ASE: ”UE are nevoie de buget comun şi obligaţiuni comune” (video)

”Europa este în impas, de opt ani de zile, atât din punct de vedere al arhitecturii organizaţionale, cât şi din punct de vedere al politicilor aplicate. Din punct de vedere al design-ului organizaţional al UE s-au făcut unii paşi, a apărut Uniunea Bancară, mecanismele de supraveghere şi de rezoluţie, dar aceşti paşi sunt insuficienţi. Pentru că Uniunea să devină eficientă, avem nevoie, pe lângă bugetul comun, de obligaţiuni comune şi de uniune fiscală pentru ca riscurile să se disperseze la nivel european”, a susţinut prof. univ. dr Dan Armeanu de la Academia de Studii Economice în cadrul dezbaterii ”Europa în impas. Ce poate face România”, organizată de Biroul de Informare al PE şi IER cu ocazia lansării cărţii omonime a lui Daniel Dăianu.
Dan Armeanu, 3 Aprilie 2015 (Eugen Horoiu/Epoch Times România)
Matei Dobrovie
06.04.2015
Se încarcă player-ul...

”Europa este în impas, de opt ani de zile, atât din punct de vedere al arhitecturii organizaţionale, cât şi din punct de vedere al politicilor aplicate. Din punct de vedere al design-ului organizaţional al UE s-au făcut unii paşi, a apărut Uniunea Bancară, mecanismele de supraveghere şi de rezoluţie, dar aceşti paşi sunt insuficienţi. Pentru ca Uniunea să devină eficientă avem nevoie, pe lângă bugetul comun, de obligaţiuni comune şi de uniune fiscală, pentru ca riscurile să se disperseze la nivel european”, a susţinut prof. univ. dr Dan Armeanu de la Academia de Studii Economice în cadrul dezbaterii ”Europa în impas. Ce poate face România”, organizată de Biroul de Informare al PE şi IER cu ocazia lansării cărţii omonime a lui Daniel Dăianu.

Economistul a arătat că politicile de austeritate au distrus potenţialul de creştere şi au dus Europa la stagnare. Modelul de creştere la nivel european este în opinia sa nesustenabil pentru că nu beneficiază de aportul investiţiilor care în 2014 sunt cu 15% mai mici decât în 2007. În plus, Europa se confruntă în continuare cu datorii publice foarte mari, care ating în medie 90% din PIB, iar o creştere de doar 1% combinată cu deficite primare mari nu conduce la scăderea acestui stoc de datorii. De asemenea, UE se confruntă şi cu un şomaj mare şi cu deflaţie.

Armeanu se îndoieşte că politica de relaxare cantitativă a BCE va avea efectul scontat deoarece ”nu avem obligaţiuni comune, nu avem uniune fiscală şi nici o piaţă puternică a obligaţiunilor la nivel european”.

Recomandări pentru România

Referitor la situaţia economică a României, economistul a arătat că ţara noastră a crescut cu peste 2% faţă de media europeană, în ciuda dependenţei puternice de UE prin prisma investiţiilor directe şi a exporturilor. El a susţinut că România trebuie să-şi reechilibreze modelul de creştere economică şi să pună accent pe motoare care să genereze creştere economică permanentă, care să se disperseze în plan teritorial. ”Degeaba avem poli de creştere, dacă avem o mare parte din teritoriu cu mult sub media naţională. Avem nevoie de un pact pe fonduri europene, ca prioritate zero”, a mai spus Armeanu.

Pe de altă parte, profesorul de economie a arătat că IT-ul a ajuns la o pondere de 5% din PIB, aproape egală cu agricultura sau construcţiile, şi a generat aproape o pătrime din creşterea economică. În opinia sa, această evoluţie este foarte importantă ”pentru că poate conduce la o translatare de la exporturi ieftine la exporturi de înaltă tehnologie şi este un domeniu care generează valoare adăugată mare”, iar autorităţile române ar trebui să se concentreze pe astfel de sectoare.

IT-ul a ajuns la o pondere de 5% din PIB, aproape egală cu agricultura sau construcţiile, şi a generat aproape o pătrime din creşterea economică.

Armeanu s-a referit şi la relaxarea fiscală arătând că ”nu trebuie să pierdem relaxarea monetară şi relaxarea cantitativă la nivel european”, dar că mai este nevoie şi de o reformă financiară axată pe trei piloni: reformă fiscală, bugetară pe partea de cheltuieli şi reforma aparatului administrativ de colectare.

”Poate a fost o greşeală că România a semnat Pactul fiscal, pentru că acel deficit structural de 1% se transformă pe durata unui ciclu economic într-un 1% deficit efectiv şi atunci este foarte greu să te dezvolţi în astfel de condiţii restrictive”, a concluzionat acesta.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor