Europa în impas. Ce poate face România

Cu ocazia lansării volumului „Marele impas în Europa. Ce poate face România?” , autor prof. univ. dr. Daniel Dăianu, Institutul European din România şi Biroul de Informare al Parlamentului European (BIPE) în România au organizat o dezbatere pe această temă. Economişti, istorici şi jurnalişti au trecut în revistă problemele structurale cu care se confruntă UE şi s-au referit la ce ar putea face România în acest context.

Autorul cărţii, prof. univ. dr. Daniel Dăianu a afirmat că „asistăm la cea mai dificilă perioadă de la apariţia UE, care poate fi începutul disoluţiei Europei. Uneori este bine să spui direct realitatea, aşa cum a făcut-o fostul preşedinte al Consiliului European, Herman Van Rompuy care a arătat că avem de-a face cu o criză existenţială şi economică a zonei euro”.

Fostul europarlamentar a enumerat multiplele provocări cu care se confruntă Europa precum inexistenţa unor angajamente de securitate care să protejeze graniţele, supraîndatorarea publică şi privată, designul defectuos al zonei euro ocultat multă vreme, ascensiunea partidelor extremiste pe un fond de încordare socială şi recâştigarea încrederii cetăţenilor.

Membrul Consiliului de Administraţie al BNR a atras atenţia şi asupra unei crize de modele cognitive. „Stabilitatea preţului nu echivalează cu stabilitatea financiară. Nu mai avem repere puternice în conducerea politicilor monetare şi macro-economice”, a precizat el.

Pe de altă parte, Dăianu a vorbit despre o ruptură între politicieni şi cetăţeni în România şi între instituţiile europene şi cetăţenii europeni. „Am avut un anume autism al instituţiilor europene în înţelegerea realităţilor pieţei unice. Jacques Delors a cerut introducerea euro în 1994, dar Jean Claude Juncker şi alţii s-au opus. Acum avem criza statului social, avem problema demografică şi avem pierderea de competitivitate. Asistăm şi la un conflict inter-civilizaţional între lumea iudeo-creştină şi cea arabă musulmană”, a adăugat economistul.

În opinia sa, erodarea clasei mijlocii periclitează democraţia, iar faptul că şi bancherii centrali încep să vorbească despre inegalitatea economică în creştere este un motiv de îngrijorare. Dăianu consideră că polarizarea veniturilor a fost ocultată de creditul ieftin şi de inflaţia scăzută.

Totodată economistul a avertizat că „până acum Banca Centrală Europeană a salvat zona euro, prin quantitative easing şi alte politici, însă problemele structurale adânci rămân. Marea problemă a euro este că reprezintă o monedă fără stat, fără un buget comun şi fără principiul de solidaritate, astfel încât nu poate absorbi şocurile asimetrice”.

Daniel Dăianu a reiterat că zona euro are o problemă veche de design şi de aranjamente politice defectuoase, care devin vizibile prin supraîndatorarea şi deflaţia din prezent. În opinia sa, restructurările de datorii sunt necesare şi de asemenea este nevoie de un sentiment de solidaritate le nivelul statelor UE, nu de un simplu transfer de resurse dintr-o parte în alta.

Fostul europarlamentar s-a referit şi la Parteneriatul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP), susţinând că acesta trebuie să fie util nu doar pentru marile corporaţii, ci şi pentru cetăţeni.

Situaţia României

Referitor la situaţia României, Dăianu a subliniat că ţara noastră nu are cum să crească cu 5% anual, din moment ce creşterea în zona euro este de 1%. El a reamintit că potenţialul de creştere economică al României a fost redus la 2,5%, şi că problemele structurale – instituţiile slabe, cheltuielile publice ineficiente, sectorul public ca furnizor de rente – rămân. Totuşi o tendinţă pozitivă este efectul DNA care a dus la scăderea risipei de fonduri publice şi diminuarea prădării bugetului de stat. „Chiar şi cu o scădere a cheltuielilor am avut creştere economică, ceea ce înseamnă că resursele erau risipite. Banii publici erau mutaţi în buzunare private şi spuneam că facem investiţii publice”, a explicat fostul europarlamentar.

În ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen şi la zona euro, economistul consideră că prima este îngreunată de „corupţie şi de instituţiile slabe”, în timp ce a doua implică repararea Uniunii Monetare şi convergenţa reală şi instituţională.

Marea problemă a euro este că reprezintă o monedă fără stat, fără un buget comun şi fără principiul de solidaritate, astfel încât nu poate absorbi şocurile asimetrice.

La rândul său, vicepreşedintele Parlamentului European, Ioan Mircea Pascu, a afirmat în cadrul dezbaterii că dacă până la izbucnirea crizei economico-financiare statele membre UE au avut „dorinţa de a împărţi lucrurile bune, profitul, acum suntem împreună pentru că ne este teamă de costuri”.

Europarlamentarul PSD a subliniat că fostul preşedinte al Comisiei Europene, José Barroso, vorbea în discursul său State of the Union din 2013 despre modificarea tratatelor UE pentru a consolida proiectul european, dar ulterior nu s-a mai întâmplat nimic. „Avem o securitate deteriorată în est şi în sud. Problema securităţii a fost ignorată foarte tare de UE care a pus accent pe soluţionarea crizei euro. Am neglijat Georgia în 2008 şi acum asta ne costă în Ucraina”, a mai observat Paşcu.

Pe de altă parte, el a evocat alte provocări majore cu care se confruntă UE precum problema demografică sau încercările de renaţionalizare a unor politici europene precum libertatea de circulaţie.

Ce recomandă economiştii

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a susţinut că singurul răspuns la impasul în care se găseşte UE în prezent este mai multă integrare europeană. El a arătat că s-au făcut o serie de paşi în acest sens „prin care sunt îmbunătăţite unele aspecte şi sunt introduse mecanisme de corecţie”, dar nu discutăm încă despre o adevărată uniune fiscală pentru că încă nu există un buget comun al statelor membre care să absoarbă şocurile asimetrice.

„În 2010, când au apărut discuţiile cu Compactul fiscal şi ţintele de deficit structural, lumea n-a înţeles. Pare că nici decidenţii noştri n-au înţeles iar acel MTO de 1% din PIB deficit structural va avea consecinţe majore pentru România, care se apropie de ieşirea din ciclul cu deficit de cerere şi intrarea în excedent de cerere. România nu este pregătită pentru aşa ceva pentru că nu avem stabilizatori automaţi care să atenueze fluctuaţiile ciclului economic”, a explicat economistul. În opinia sa, dacă nu rezolvăm problema ineficienţei cheltuirii banilor publici, „deficitul structural de 1% va fi o problemă pentru România”. Dumitru a concluzionat că singura opţiune a României este să-şi respecte obligaţiile care decurg din statutul de membru al UE.

La rândul său, analistul economic Aurelian Dochia a vorbit despre o criză multidimensională a UE care s-a amplificat şi a susţinut că „trebuie să sperăm în ce este mai bine, dar să ne pregătim pentru ce este mai rău”. Soluţia pe termen lung este, în viziunea sa, continuarea şi adâncirea integrării europene, având drept scop final crearea Statelor Unite ale Europei.

Dochia este convins că dezechilibrele din UE nu vor putea fi depăşite decât prin modificarea tratatelor, dar recunoaşte că sunt multe piedici în calea unui asemenea proces. Ca urmare, el susţine că România trebuie să se gândească şi la scenariul disoluţiei UE, „pentru că el devine credibil”. Aceasta ar putea însemna o Uniune cu două niveluri – nucleul format din ţările avansate şi cele mai competitive economic şi o periferie în care regulile sunt mai laxe.

Pe de altă parte, analistul a observat că România nu ar fi avut de câştigat dacă ar fi fost deja în Uniunea Bancară deoarece „ar fi plătit mai mult oalele sparte ale altora decât să aibă beneficii”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.