Cum încearcă România să-şi creeze o piaţă de capital modernă

”România joacă în liga a treia a pieţelor de capital. Pentru ca să scape de statutul de piaţă de frontieră, ţara noastră trebuie să atragă investitori străini de o altă calitate şi o cantitate mai mare de investitori români”, a explicat economistul şef al BNR, Valentin Lazea, în cadrul conferinţei ”Crearea unei pieţe de capital internaţionale în România”, găzduită astăzi de Banca Naţională a României.

Evenimentul a fost prilejuit de lansarea raportului cu acelaşi nume care trece în revistă opt bariere sistemice care trebuie înlăturate pentru crearea unei pieţe de capital moderne.

Prima barieră este legată de deschiderea unui cont de tranzacţionare în România, care poate să dureze până la 6 luni, în timp ce în pieţele dezvoltate din ECE durează câteva ore. Celelalte sunt procedurile lungi, complicate şi costisitoare de conformitate fiscală pentru investitori, nerespectarea drepturilor corporative ale investitorilor privind participarea şi votul în Adunările Generale ale Acţionarilor, lipsa unei proceduri de plată a dividendelor către investitori aliniată la standardele internaţionale, costul excesiv al participării la piaţă care descurajează investitorii şi intermediarii, neclarităţi privind aspectele fiscale legate de tranzacţionarea pe piaţa de capital, funcţionarea necorespunzătoare a pieţei primare şi regimul de emisiune învechit şi inflexibil de pe piaţa obligaţiunilor.

Guvernatorul BNR a susţinut că este nevoie de un parteneriat între pieţele financiare şi autorităţi, astfel încât piaţa de capital să ajungă să reprezinte o alternativă viabilă la sistemul bancar pentru finanţarea companiilor.

În opinia lui Isărescu trebuie evitate trei capcane în acest proces: diferenţierea între investitorii străini şi cei români, excesul de reglementare de pe piaţa de capital şi tendinţa de a grăbi lucrurile, mai ales într-un an electoral în care intervine şi politizarea.

”Multe dintre actele de reglementare a pieţei de capital sunt acte birocratice, multe dintre ele inutile. Să nu cădem într-un exces de reglementare”, a mai spus şeful Băncii Naţionale. Isărescu consideră că ”ne trebuie răbdare şi capacitatea de a explica de câte ori este nevoie toate aceste probleme. Într-un an electoral, există tendinţa de politizare şi, astfel, efortul nostru va fi dat peste cap. Dacă publicul nu înţelege măsurile pe care vrem să le luăm, este numai vina noastră că nu explicăm”.

În opinia guvernatorului pentru a-i transforma pe deponenţii care se plâng de dobânzile mici în investitori pe piaţa de capital ”este nevoie de două ingrediente - încredere şi transparenţă, două elemente care se potenţează reciproc, se câştigă greu şi se pierd uşor. Este nevoie de o schimbare culturală care să privească reglementatorii, emitenţii şi investitorii”.

În plus, Isărescu consideră că ”listarea companiilor de stat la bursă, ca mijloc de privatizare, este un instrument esenţial şi singurul care a funcţionat cu succes pentru a creşte transparenţa şi a asigura responsabilitatea corporativă a acestora”.

La rândul său, premierul Victor Ponta prezent şi el la eveniment, a susţinut că România are nevoie de mai mult capital, deoarece dezvoltarea economică a ţării nu se poate realiza ”doar din resurse bugetare”.

”Apreciez în acest context extrem de optimist, şi apelul înţelept la moderaţie din partea guvernatorului, exuberanţa în orice domeniu poate la un moment dat să ducă la eşecuri neaşteptate. În pregătirea întâlnirii de astăzi, ieri ar fi trebuit să citesc un manual de pieţe de capital, ca să îmi reamintesc cunoştinţele din facultate. Nu am avut timpul necesar şi atunci am revăzut filmul Too big to fail şi m-am gândit dacă altora li se poate întâmpla - unora mult mai deştepţi, cu mai multă experienţă decât noi - să greşească fundamental, aş vrea ca nouă să nu ni se întâmple, nici pe piaţa de capital, sau, dacă ni se întâmplă pe altă piaţă, să zicem a asigurărilor, să nu ne aflăm în situaţia Too big to save”, a mai spus premierul.

El a mai anunţat că există un parteneriat între Bursă şi Guvern şi că în cadrul executivului un consilier al său va trata special acest sector pentru eliminarea celor opt bariere sistemice identificate de raport pentru crearea unei pieţe de capital moderne.

În opinia lui Isărescu trebuie evitate trei capcane: diferenţierea între între investitorii străini şi cei români, excesul de reglementare de pe piaţa de capital şi tendinţa de a grăbi lucrurile, mai ales într-un an electoral în care intervine şi politizarea.

Ponta nu a uitat să trimită o săgeată nici către preşedintele Traian Băsescu, care îl acuzase pe Mugur Isărescu că a pactizat cu premierul în privinţa electoratei şi care-i cerurse „să părăsească imediat linia de a fi controlată de un Guvern corupt”. Premierul i-a mulţumit guvernatorului BNR pentru ”imparţialitatea de care a dat dovadă în ultimii ani” şi pentru faptul că a reuşit să păstreze Banca Naţională ”o instituţie echidistantă din punct de vedere politic”. ”Suntem la BNR pentru că acolo unde a scuipat boierul, noi să sărutăm”, a mai afirmat Victor Ponta.

La rândul său, prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Daniel Dăianu, a susţinut că listările pe marile pieţe de capital pot face bine pieţei de la Bucureşti şi că pieţele locale nu trebuie să fie în război cu pieţele internaţionale.

Economistul consideră că România are în prezent ”o piaţă de capital primitivă, imatură din multe puncte de vedere – cu probleme de guvernanţă inclusiv la instituţiile pieţei, la depozitar şi la intermediar” – şi că este nevoie de o schimbare a modului de a face afaceri şi de adoptarea de bune practici.

În opinia lui Dăianu, protecţia investitorilor trebuie întărită având în vedere malpraxisul din pieţe, în acest sens fiind nevoie de promovarea bunelor practici indiferent de maturitatea pieţelor. Mai mult, judecarea funcţionării pieţelor financiare trebuie făcută ţinând cont de considerente de ordin macroprudenţial.

”Conduita în afaceri e o mare problemă –mai ales că se întâlneşte şi la jucători mari (grupuri ce ar trebui să impună bune practici). Transparenţa este esenţială, mai ales legată de raportarea de date”, a mai spus economistul.

Economistul-şef al BNR Valentin Lazea a subliniat şi el importanţa creării unei pieţe de capital moderne în România, explicând că demersul urmăreşte ”să mute România de la stadiul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă, dar ce nu-şi propune raportul este să facă din România o piaţă dezvoltată”.

În opinia sa, întărirea pieţei de capital, ca şi concurent al băncilor, se explică prin faptul că ”România joacă în Liga a III-a a pieţelor de capital”. Economistul consideră că schimbarea reglementărilor este necesară, dar mai ”trebuie schimbate şi comportamentele tuturor actorilor de pe piaţă: investitori, emitenţi, reglementatori pentru că scopul este o modificare culturală, de atitudine”.

Pentru că România să scape de statutul de piaţă de frontieră, Lazea consideră că ţara noastră trebuie să atragă investitori străini de o altă calitate şi o cantitate mai mare de investitori români. În opinia sa, protecţia acestora ar trebui să însemne ca investitorii pe bursă să-şi asume riscurile de a pierde legate evoluţia pieţii, dar nu pe cele cauzate de greşeli de reglementare sau de fraude.