Valentin Lazea (BNR): ”Nu prin politici monetare şi fiscale laxe se obţine creştere economică”

”Pentru o creştere sustenabilă şi de durată a PIB este nevoie de reforme structurale. Nu prin politici fiscale şi monetare laxe se obţine creşterea economică. Simpla aderare la zona euro nu reprezintă un panaceu, ci trebuie să ai politici bune şi reformiste”, a declarat economistul şef al BNR în cadrul conferinţei ”Aderarea României la eurozonă: Paşii până să intrăm, la ce să ne aşteptăm”, organizată de cursdeguvernare.ro.

Valentin Lazea a arătat că există o legătură strânsă între creşterea economică, aderarea la euro şi reformele structurale. El a trecut în revistă motivaţiile economice şi geostrategice pentru care adoptarea monedei comune este benefică. ”Investitorii străini percep mai bine statele care au adoptat euro. În plus, se elimină riscul valutar referitor la euro şi există o disciplină impusă de zona euro politicilor macroeconomice interne. Mai mult, statele membre ale eurozonei au un acces mai generos la fonduri decât cele non-euro. Referitor la motivaţiile extraeconomice, se elimină posibilitatea războaielor între membrii eurozonei şi se creează o Europa tot mai unită care se poate bate cu puteri globale ca SUA, China şi India”, a explicat Lazea.

Economistul a mai arătat că statele cu economii mici, aflate într-o zonă de instabilitate geostrategică şi cu o administraţie proastă ca Bulgaria sau Letonia au toate motivele să adopte euro. Acesta este şi cazul României care nu are o economie mică, dar este în est şi are o administraţie slabă. Lazea consideră că este greşit de a ”face o modă sau de a te lua după alţii privind aderarea la euro pentru că dacă polonezii şi ungurii nu se grăbesc este pentru că au o analiză cost-beneficiu diferită de cea a României, pentru care motivaţiile geostrategice de aderare devin mai importante decât cele economice”.

Valentin Lazea s-a arătat însă sceptic faţă de realizarea termenului 2019 fixat pentru aderarea la eurozonă, obeservând că ”ar trebui ca la începutul anului viitor să intrăm în mecanismul ERM-2, mecanismul ratelor de schimb - anticamera zonei euro, şi văd că nu se întâmplă nimic. Este târziu şi totuşi este o decizie politică”.

Pe de altă parte, economistul a subliniat că aderarea la eurozonă nu reprezintă un panaceu, iar reformele structurale trebuie continuate şi după obţinerea statutului de membru, în caz contrar România riscând să ajungă în situaţia unor ţări precum Grecia sau Portugalia.

În opinia economistului-şef al BNR, România are nevoie de o perioadă de şase ani pentru a atinge nivelul PIB per capita ajustat la paritatea puterii de cumpărare din media UE de 60%, chiar dacă ţara noastră a înregistrat anul trecut o creştere economică de 2%, mai mare decât media UE. Pe de altă parte, Valentin Lazea a arătat că investiţiile străine directe în România au scăzut dramatic, iar în plus ţara noastră are o problemă demografică. Economistul consideră însă că adoptarea euro este benefică pentru România şi ca obiectiv catalizator care poate duce la un consens politic între toţi decidenţii politici legat de reformele structurale care trebuie făcute.

În România este nevoie de o schimbare culturală profundă la toate nivelurile societăţii. Dacă românii vor să trăiască ca nemţii, trebuie să şi gândească ca ei, să muncească ca ei. Întrebarea este dacă România vrea să facă parte din grupul performerilor sau din cel al statelor mediteraneene precum Grecia

”În România este nevoie de o schimbare culturală profundă la toate nivelurile societăţii. Dacă românii vor să trăiască ca nemţii, trebuie să şi gândească ca ei, să muncească ca ei. Întrebarea este dacă România vrea să facă parte din grupul performerilor sau din cel al statelor mediteraneene precum Grecia. Atunci trebuie să întrebi publicul: vreţi să trăiţi ca nemţii? Dacă da, nu puteţi să munciţi ca grecii”, a mai spus economistul.

Lazea consideră că statul român ar trebui să implementeze reformele incluse în acordul cu FMI, privind infrastructura, transporturile şi energia, dar şi măsuri precum trecerea a circa două milioane de mici fermieri din agricultura de subzistenţă în activităţi de mică industrie şi servicii în mediul rural, care să devină angajaţi.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.