Curtea Supremă motivează condamnarea lui Ridzi. Faptele ei au fost „de o gravitate extremă”

Magistraţii Curţii Supreme au explicat, în cadrul motivării deciziei de condamnare a fostului ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi, că faptele acesteia au fost de o "gravitate extremă", în contextul în care a angrenat persoane în tentativa sa de a şterge urmele informatice ale infracţiunilor de corupţie comise, relatează Mediafax.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a redactat motivarea deciziei prin care fostul ministru Ridzi a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, în dosarul manifestărilor organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului. Documentul, care are peste 870 de pagini, a fost redactat de cei trei judecători care s-au ocupat de caz, respectiv Iulian Dragomir, Rodica Cosma şi Francesca Vasile, şi evidenţiază că faptele fostului ministru şi ale complicilor săi sunt dovedite de probele adunate de procurorii DNA, precum şi de cele rezultate pe parcursul cercetării judecătoreşti.

Amintim că Monica Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Magistraţi care au judecat cazul Monicăi Iacob Ridzi au explicat în detaliu de ce fostul demnitar şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost condamnaţi la pedepse cu executare sau cu suspendare.

"Înalta Curte mai are în vedere că exercitarea abuzivă de către inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atribuţiilor de serviciu s-a materializat şi în aceea că a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naţionale a Tineretului pentru realizarea şi difuzarea unor produse publicitare prin care şi-a promovat imaginea de om politic, fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, care instituie în sarcina ordonatorilor de credite obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale", se arată în motivarea ICCJ.

Totodată, magistraţii afirmă că "Înalta Curte mai are în vedere că în arhitectura traseului infracţional din speţă se înscriu cu o egală gravitate extremă infracţiunile informatice săvârşite de inculpaţii Iacob-Ridzi Monica-Maria şi Mărcuţă Marius-Mihail pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză şi care evidenţiază de altfel persistenţa fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria, în ascunderea urmelor de tip informatic ale infracţiunilor deja comise, sens în care, din dispoziţia acesteia, coinculpatul Mărcuţă Marius-Mihail, temându-se că acele probe, datorită conţinutului lor, îi pot incrimina, a hotărât să cheme la sediul MTS pe martorul Meşină Dan Paul - specialist IT, pentru a şterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile în scopul de a nu mai putea fi recuperate şi folosite ca probe de organele de urmărire penală (a se vedea în acest sens declaraţia martorului susmenţionat dată sub prestare de jurământ în faţa instanţei de judecată, care configurează cu exactitate un tablou infracţional dezolant al activităţilor infracţionale ce se comiteau în Ministerul Tineretului şi Sportului, chiar şi după declanşarea scandalului public naţional cu referire la aceleaşi fapte)".

Instanţa Supremă a subliniat că gravitatea faptelor este dată de pluralitatea actelor de executare care dovedesc perseverenţa infracţională a inculpaţilor nominalizaţi, cât şi de pluralitatea de infractori din dosar

Instanţa Supremă a subliniat că gravitatea faptelor este dată de pluralitatea actelor de executare care dovedesc perseverenţa infracţională a inculpaţilor nominalizaţi, cât şi de pluralitatea de infractori din dosar.

Pe de altă parte, judecătorii susţin că au avut în vedere fiecare aspect circumstanţial ce ţine de persoana celor inculpaţi în acest caz, precum informaţii apte să circumstanţieze persoana inculpaţilor, ca şi nevoia de reeducare şi posibilitatea lor de reinserţie socială după executarea unei sancţiuni de drept penal, starea psiho-fizică a fiecăruia, particularităţile psihice ale acestora, mediul social, comportamentul inculpaţilor înainte şi după săvârşirea infracţiunii, faptul că nu au antecedente penale, sunt căsătoriţi, unii au copii, au studii universitare în diferite specialităţi, cu menţiunea că "evaluarea gravităţii faptelor infracţionale trebuie analizată în legătură necesară cu vinovăţia şi atitudinea psihică faţă de faptele comise şi urmările acestora".

"Or, din acest ultim punct de vedere, se reţine că toţi inculpaţii din prezenta cauză au avut o atitudine constantă de negare a infracţiunilor imputate, ceea ce însă nu reflectă decât poziţia lor procesuală subiectivă pentru a nu fi atrasă răspunderea penală pentru săvârşirea aceloraşi fapte şi care însă este infirmată de amplul material probator administrat în cauză. (...) Din examinarea coroborată a probelor administrate în cursul procesului penal pornit împotriva lor rezultă fără echivoc existenţa faptelor infracţionale şi săvârşirea cu vinovăţie în forma intenţiei a acestora", se mai precizează în documentul citat.