Cum i-a deschis România uşa rusului care a investit banii lui Abramovici în UE

Unul din cei mai importanţi pioni ai oligarhilor ruşi în afacerile din Europa, cetăţeanul rus Mihail Lobanov, a primit cetăţenia României după ce Rusia a invadat Ucraina, potrivit publicaţiei DeFapt.ro.

Sursa citată relatează că Lobanov a beneficiat de prevederile articolului 11 din Legea cetăţeniei din România, care acordă reparaţii descendenţilor românilor care s-au născut pe teritoriile româneşti preluate de URSS în 1940 în urma încheierii, în 1939, a pactului Ribbentrop-Molotov: Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuţi, Buceag.

Rusul a depus la Autoritatea Naţională de Cetăţenie de la Bucureşti acte ucrainene care ar atesta că înaintaşii săi îndeplinesc condiţiile legii româneşti.

Doar că aceleaşi acte au fost depuse de Mihail Lobanov şi la Chişinău, pentru a obţine cetăţenia moldovenească, dar autorităţile moldoveneşti au considerat documentele false şi au sesizat Centrul Naţional Anticorupţie, care a şi deschis un dosar.

Lobanov este o piesă foarte importantă din mecanismul prin care banii oligarhilor ruşi au fost investiţi în Europa şi nu numai, de multe ori fără a se şti public provenienţa fondurilor.

Unul din cele mai importante mecanisme puse pe picioare de Lobanov pentru a investi banii oligarhilor ruşi este fondul de capital de risc Target Global. Compania a fost înfiinţată la Moscova sub numele de Target Ventures de către Alex Frolov Jr, fiul oligarhului rus acum sancţionat Aleksandr Frolov, şi de către Mihail "Mike" Lobanov în 2012, după ce cei doi au lucrat împreună la compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom.

Lobanov, retras în Cipru

După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Target Global pare să fi făcut demersuri pentru a se distanţa de Rusia. Firma a declarat că şi-a închis biroul din Moscova la scurt timp după invazie.

În martie 2022, cofondatorul Valler a achiziţionat acţiunile lui Frolov junior şi ale lui Lobanov, potrivit unui e-mail al Target Global obţinut de Forbes. Acum, dintre cofondatorii Target Global, au mai rămas doar Valler şi Chafets.

După ce Frolov jr a demisionat în noiembrie 2022, fostul său partener de afaceri Mike Lobanov a făcut şi el un pas înapoi. Acum, este directorul general al The Alternative, un manager de fonduri desprins din una dintre companiile din Cipru ale Target.

Abramovici a investit şase ani prin Lobanov

În ciuda declaraţiilor lui Lobanov că banii din fond nu aparţineau unor ruşi conectaţi la Kremlin, faptele arată o altă realitate.

Astfel, potrivit Forbes, fondul de capital de risc Target Global a gestionat zeci de milioane de dolari pentru Roman Abramovici şi l-a ajutat pe oligarhul acum sancţionat să acumuleze participaţii în unele dintre cele mai mari startup-uri din Europa.

Abramovici a investit 63 de milioane de dolari într-o serie de startup-uri europene prin intermediul relaţiei sale cu firmă de capital de risc Target Global, cu sediul la Londra, potrivit unui set de documente analizate de Forbes.

Fondul de capital de risc, care a strâns capital în valoare de peste 3,2 miliarde de dolari şi a susţinut cel puţin 15 unicorni europeni din domeniul tehnologiei, inclusiv Revolut şi Cazoo, a contat pe Abramovici drept co-investitor şi pe Limited Partner din 2015 până în 2021, arată documentele.

Ulterior, Marea Britanie l-a sancţionat pe oligarh, în martie 2022, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.

Target Global are şi alte legături cu oligarhi ruşi. Cofondatorul şi fostul director general Alex Frolov este fiul oligarhului Aleksandr Frolov, care a adunat o avere de 2,6 miliarde de dolari administrând cel mai mare producător de oţel din Rusia, Evraz.

Frolov senior a fost sancţionat după începerea războiului din Ucraina.

Abramovici a deţinut, de asemenea, o participaţie de 29% la producătorul rus de oţel Evraz, unde Frolov senior a fost director general, între 2007 şi 2021, potrivit documentelor companiei.

Moldova i-a respins cererea de cetăţenie

Mihail Lobanov a ştiut foarte bine că cetăţenia sa rusă era o piatră de moară pentru afacerile sale de pe piaţa de capital. Astfel, pe 25 august 2022, la şapte luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Mihail Lobanov a depus dosarul de obţinere a cetăţeniei Republicii Moldova pentru sine şi cei trei fii ai săi.

Conform datelor autorităţilor moldoveneşti, Lobanov ar fi depus personal dosarul la secţia Cetăţenie a ASP (Agenţia Servicii Publice, instituţia moldovenească ce se ocupă şi de acordarea de cetăţenie).

Potrivit ASP, însă, documentele depuse ar fi false, aşa că Agenţia a respins dosarul de acordare a cetăţeniei moldoveneşti cetăţeanului rus Mihail Lobanov.

Mai mult, ASP a sesizat, în 2024, CNA (Centrul Naţional Anticorupţie de la Chişinău), parchet care are în lucru un dosar pe această temă.

Totuşi, în paralel cu demersul de a obţine cetăţenia moldovenească, Lobanov a încercat şi alte variante. Iar cel puţin una se pare că i-ar fi reuşit.

Astfel, Target Global a declarat pentru publicaţia Sifted, la finalul lui 2023, că Lobanov este cetăţean al Kîrgîzstanului, nu al Rusiei.

Hotărârea judecătorească din Ucraina

Defapt.ro a publicat în iunie 2024, în exclusivitate, un articol referitor la tentativa lui Mihail Lobanov de a deveni cetăţean moldovean. Publicaţia citată i-a adresat, anterior publicării articolului, mai multe întrebări lui Lobanov, dar acesta a refuzat să răspundă.

La peste jumătate de an de la publicarea articolului, Mihail Lobanov a contactat publicaţia prin intermediul casei de avocatură Vernon David de la Chişinău.

Potrivit acestei case de avocatură, documentele depuse de Lobanov ar fi fost certificate ca autentice de către o instanţă ucraineană.

Iată pasajul relevant din comunicarea casei de avocatură Vernon David:

"Dl Mihail Lobanov, la 25 august 2022, s-a adresat autorităţilor din Republica Moldova pentru a obţine cetăţenia în temeiul art. 12 alin. (2) lit. b), . Mai exact, ascendenţii d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată, până la 28.06.1940. (...)

La data de 03.03.23, cererea i-a fost respinsă. De fapt, prin răspunsul Agenţiei Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885 de respingere a cererii de dobândire prin recunoaştere a cetăţeniei, se menţionează doar faptul că o serie de acte de stare civilă eliberate de autorităţi competente din Ucraina şi anexate de dl Lobanov la cererea din 25 august 2022 nu au putut fi identificate şi nu figurează ca fiind eliberate de Secţia de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa.

Această constatare a Agenţiei Servicii Publice corespunde pe deplin realităţii, deoarece însăşi pe actele de stare civilă prezentate era indicat expres că autoritatea emitentă a actelor în cauză este Consiliul Satului Starokozatsk, Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa.

Acest fapt, precum şi existenţa şi autenticitatea actelor de stare civilă vizate în răspunsul Agenţiei Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885, au fost constatate prin Hotărârea Judecătoriei Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, din 11 ianuarie 2023, rămasă definitivă şi irevocabilă la data de 13 februarie 2023, prin care au fost constatate fapte care au valoare juridică.

În partea motivată a hotărârii se menţionează expres că la data emiterii actelor de stare civilă vizate, nu există o astfel de autoritate precum Secţia de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, iar toate actele de stare civilă erau emise de consiliul sătesc.

Mai mult, instanţa a constatat autenticitatea actelor de stare civilă, care îi dau dreptul d-lui Mihail Lobanov să dobândească prin recunoaştere cetăţenia Republicii Moldova.

Conţinutul hotărârii judecătoreşti îl puteţi găsi pe site-ul oficial al bazei de date a instanţelor judecătoreşti din Ucraina: https://reyestr.court.gov.ua/Review/108903425

Judecătorul ucrainean, arestat într-un dosar de corupţie

Hotărârea indicată de către casa de avocatură Vernon David există, într-adevăr, pe portalul instanţelor judecătoreşti ucrainene, după cum se poate constata şi accesând link-ul de mai sus.

Potrivit acestui link, judecătorul care a emis decizia în cazul actelor lui Mihail Lobanov este Oleksandr Boyarskyi, cel care emis sute de decizii prin care a salvat bărbaţi ucraineni de la mobilizarea pentru război. Cum? - Contra mită, judecătorul acorda taţilor custodia minorilor după divorţul formal al bărbaţilor de soţiile lor. Astfel, aceştia scăpau de mobilizare.

Potrivit publicaţiei ucrainene Suspilne, judecătorul Boyarskyi a fost arestat pentru două luni, în ianuarie 2024, în acest caz şi conform NGL Media, Boyarskyi nu este la primul dosar în care este suspectat de corupţie.

Respins de Chişinău, acceptat la Bucureşti

În ciuda suspiciunilor autorităţilor de la Chişinău şi a dosarelor de corupţie în care e cercetat judecătorul Boyarskyi, actele ucrainene ale lui Mihail Lobanov au avut succes într-o ţară a Uniunii Europene, respectiv în România.

Potrivit unui e-mail către defapt.ro al avocatului Sergiu Bivol de la casa de avocatură Vernon David de la Chişinău, „ascendenţii d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată (legea cetăţeniei a Republicii Moldovei – n.r.), până la 28.06.1940. Pentru mai multe informaţii, aceste circumstanţe au servit drept temei pentru a obţine şi cetăţenia României”.

Cu alte cuvinte, actele ucrainene depuse de cetăţeanul rus Mihail Lobanov la Chişinău pentru a obţine cetăţenie moldovenească au fost considerate false.

Dar Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie de la Bucureşti a considerat actele ca fiind valide şi i-a acordat cetăţenia română lui Mihail Lobanov.

Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie invocă GDPR

Cel mai probabil, Lobanov a devenit cetăţean român în 2024. Avocatul Sergiu Bivol nu a oferit alte detalii despre obţinerea cetăţeniei române de către Mihail Lobanov.

Contactată de către defapt.ro, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a refuzat să confirme sau să infirme acordarea cetăţeniei române lui Mihail Lobanov:

„În conformitate cu Regulamentul UE 2016/679, GDPR, datele solicitate de dumneavoastră au un caracter personal şi, astfel, nu pot fi prelucrate spre diseminare, respectiv comunicate.”

Suspiciuni grave de fraudă la ANC

Într-un răspuns trimis unui deputat, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie de la Bucureşti admite că „se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte posibilitatea efectivă de verificare a autenticităţii actelor oficiale străine provenite îndeosebi din spaţiul ex-sovietic.”

Cu alte cuvinte, ANC recunoaşte tentativele de fraudă.

Mai mult, ANC menţiona, într-un răspuns pentru Hotnews, că respinsese în mai puţin de doi ani (ianuarie 2022 – mai 2023) aproape 800 de dosare depuse de ruşi, lăsând să se înţeleagă că motivele avuseseră de-a face cu documente falsificate.

În ciuda încercărilor Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de a minimaliza amploarea fenomenului corupţiei la dobândirea cetăţeniei române, în ultimii ani au apărut numeroase suspiciuni că în interiorul ANC funcţionează o reţea foarte puternică de ocolire a legii.

Astfel, în 2019, chiar Ministerul Justiţiei, după un control la ANC, a sesizat atât Curtea de Conturi, cât şi Parchetul General, suspectând acte de corupţie pe scară largă, până la conducerea instituţiei, potrivit Vice.

După un an de investigaţii, Parchetul General a trimis, în 2020, dosarul la DNA. Iar Parchetul Anticorupţie l-a clasat în iunie 2021, motivând (potrivit Hotnews) că "fapta nu există" şi nici "nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea".