Cum a fost posibil carnagiul din Kenya

Masacrul de la Universitatea Garissa, în care au fost măcelăriţi 147 de oameni, a fost orchestrat de o grupare teroristă violentă care este în defensivă în Somalia şi caută să-şi lovească adversarii acasă. Autorităţile kenyene sunt însă şi ele vinovate – nu numai pentru că forţele de securitate au întârziat intervenţia 7 ore, ci şi pentru uşurinţa cu care Al Shabab recrutează luptători în Kenya, profitând de discriminarea minorităţii somaleze musulmane.

Gruparea teroristă Al-Shabab este adepta curentului wahabit, care impune o interpretare strictă a Sharia în teritoriile pe care ajunge să le controleze, ce include lapidarea femeilor acuzate de adulter şi amputarea mâinilor hoţilor.

Teroriştii au beneficiat şi au contribuit multă vreme la haosul din Somalia, un stat eşuat, care timp de 20 de ani n-a avut o autoritate centrală capabilă să deţină controlul asupra întregului teritoriu al ţării. După intervenţia forţelor armate ale Uniunii Africane împotriva sa însă, gruparea a pierdut controlul asupra majorităţii oraşelor pe care le controla, printre care capitala Mogadiscio în august 2011 şi portul strategic Kismayo în septembrie 2012. Totuşi, Al Shabab a continuat să orchestreze mai multe atacuri teroriste chiar şi în Kenya pentru a forţa ţara să părăsească coaliţia şi pentru a arăta reţelei Al-Qaeda de care este finanţată că rămâne operativă.

Carnagiul oribil de la Universitatea Garissa, cel mai grav atentat terorist pe pământ kenyan de după cel din 1998 împotriva ambasadei americane în care au murit 213 oameni, ar fi putut fi împiedicat, dacă autorităţile kenyene ar fi ţinut cont de avertismente, iar serviciile de informaţii şi forţele de securitate ar fi funcţionat cum trebuie. Din păcate nu s-a întâmplat aşa, iar cei patru terorişti înarmaţi au măcelărit studenţii creştini şi au luat ostateci în voie timp de 15 ore.

Greşeli impardonabile

Deşi oficialii guvernamentali aveau informaţii că al-Shabab plănuieşte un atac asupra universităţii, ei n-au făcut nimic pentru a spori paza. Chiar Universitatea Garissa îşi avertizase studenţii, iar guvernul britanic dăduse o avertizare de călătorie pentru această zonă înainte de producerea masacrului. Preşedintele Kenyatta a respins însă aceste avertismente pe motiv că fac rău industriei turismului din Kenya.

”Guvernul ar fi trebuit să înveţe ceva din cele peste 100 de atacuri orchestrate de al-Shabab în Kenya din octombrie 2011 când şi-a trimis trupele în Somalia pentru a combate gruparea, dar se pare că n-a învăţat. Partea de nord-est a ţării n-a fost protejată cum trebuie, iar populaţia non-somaleză a plătit cel mai greu preţ”, scrie Al-Jazeera.

Rădăcina răului

Dincolo de reacţia târzie la atentate, autorităţile de la Nairobi n-au tratat cauza răului – radicalizarea musulmanilor kenyeni şi recrutarea lor facilă de către grupări precum Al-Shabab. Ba mai mult, prin politicile de discriminare economică şi politică a populaţiei musulmane din nord-estul ţării, ele îi aruncă pe tinerii de acolo în braţele teroriştilor. Potrivit Al-Jazeera, zonele locuite predominant de musulmani sunt subdezvoltate, lipsite de servicii de bază precum drumuri pavate, şcoli şi spitale şi suferă de sărăcie şi şomaj ridicat. La aceste probleme se adaugă abuzuri frecvente ale forţelor de ordine şi de securitate împotriva acestora. Potrivit unui raport al Human Rights Watch, poliţia anti-teroristă kenyană este responsabilă pentru extorcări, hărţuiri şi detenţii arbitrare ale musulmanilor din această regiune.

Forţele de securitate kenyene recurg adesea la pedepsirea colectivă a întregii comunităţi musulmane în urma unor atentate şi crime ale câtorva extremişti. Ca urmare, Al-Shabab poate profita uşor de resentimentele acestora faţă de guvern şi să atragă recruţi tineri, momindu-i cu bani şi cu o ideologie violentă.

Mai mult, forţele de securitate kenyene recurg adesea la pedepsirea colectivă a întregii comunităţi musulmane în urma unor atentate şi crime ale câtorva extremişti. Ca urmare, Al-Shabab poate profita uşor de resentimentele acestora faţă de guvern şi să atragă recruţi tineri cu bani şi o ideologie violentă. Câtă vreme autorităţile kenyene nu-şi schimbă abordarea faţă de comunitatea etnică somaleză şi populaţia musulmană, gruparea teroristă va găsi un teren fertil de recrutare în Kenya şi va putea folosi localnici pentru atentate.

Al Shabab se foloseşte de inegalităţile, disparităţile economice şi discriminarea comunităţii musulmane din nord-estul ţării pentru a încerca să copieze succesele grupării Boko Haram din Nigeria, care a ajuns să controleze teritorii vaste şi să impună versiunea sa extremă de şaria, scrie ziarul britanic The Guardian. Publicaţia mai observă că în timp ce capitala Nairobi atrage multe investiţii şi corporaţii străine mari datorită creşterii clasei mijlocii şi a unei populaţii tinere şi bine pregătite, devenind un fel de Silicon Valley african, ”există o altă Kenye măcinată de sărăcie extremă şi lipsită de oportunităţi. Iar cea mai săracă parte a ţării este cea din apropierea graniţei cu Somalia, unde 74% dintre oameni trăiesc sub pragul de sărăcie”.

Paradoxul este că violenta grupare Al Shabab reuşeşte să se prezinte ca apărătorul musulmanilor din Kenya împotriva autorităţilor, deşi în fiecare săptămână ucide musulmani în Somalia vecină. Aşa se explică şi de ce la Universitatea Garissa au fost ucişi doar creştinii, musulmanii fiind cruţaţi.

Reacţia autorităţilor

Autorităţile de la Nairobi nu îşi dau semne că ar vrea să rezolve problemele nord-estului şi nu-şi recunosc vina nici după carnagiul de la Universitatea Garissa. ”Ca şi după masacrul de la mall-ul Westgate din Nairobi, elita politică rapace kenyană refuză să-şi asume orice responsabilitate pentru carnagiul de la Garissa. Nimic nu s-a schimbat. Problemele sunt muşamalizate, iar securitatea este tratată ca o chestiune de PR. Preşedintele consideră menţinerea în funcţie a şefilor serviciilor secrete şi a oficialilor din Minsiterul de Interne mai importantă decât securitatea ţării”, observă scriitorul Patrick Gathara într-un comentariu pentru Al-Jazeera.

Pe lângă neasumarea răspunderii, soluţia găsită de Nairobi este închiderea universităţii şi transferul studenţilor non-musulmani în campusuri din alte părţi ale Kenyei. Această măsură ca şi exodul profesioniştilor non-musulmani din instituţiile din nord-est nu va face însă decât să ducă la şi mai multă marginalizare a musulmanilor, exact ce-şi doreşte al-Shabaab pentru că astfel este lăsat liber terenul pentru implantarea ideologiei sale violente.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.