Cu ce provocări se confruntă Uniunea Energetică Europeană (video)

Julian Popov
Julian Popov (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

”Uniunea Energetică în acest moment nu este o uniune propriu-zisă, ci un proces declanşat de criza din Ucraina”, a afirmat astăzi Julian Popov, cercetător la European Climate Foundation, în cadrul Bucharest Forum Energy, organizat de Institutul Aspen la Bucureşti. Expertul bulgar a arătat care sunt provocările interne şi externe la adresa acestui proiect european.

”Nu există încă un document semnat care să arate cine sunt statele membre ale acestei Uniuni. Singurele lucruri noi din documentul lansat de Comisia Europeană sunt accentul pus pe regionalizare şi pe Europa de Sud-Est. Uniunea Energetică a fost declanşată de o criză externă şi lansată pentru a combate un risc extern, dar lipseşte dimensiunea externă din aceasta. Este un paradox interesant”, a explicat analistul bulgar. În opinia sa, marea provocare externă a acestui proiect este implicarea ţărilor din Balcanii de Vest, a Republicii Moldova, Ucrainei şi a Turciei în acest proces.

În plan intern, Popov a arătat că principala problema este scăderea consumului de energie în UE. ”Discutăm despre mari proiecte, incredibil de scumpe şi cu riscuri mari, dar ne gândim prea puţin la faptul că cererea şi consumul de gaz sunt în declin în Europa, pe fondul creşterii importanţei energiilor regenerabile şi a progreselor înregistrate privind eficienţa energetică. În trei ani, UE va adopta standardul de zero energy buildings, imobile fără gaz”, a precizat el.

Pe de altă parte, analistul bulgar a reamintit însă că există şi o problemă a proliferării producţiei de energie, în sensul că unele ţări, precum România, ajung să producă mai multă electricitate sau gaz decât consumă şi au nevoie de interconectări pentru a putea exporta surplusul de energie către alte state care au nevoie.

”În Europa de Sud-Est avem ţări producătoare de gaz şi ţări producătoare de electricitate. România are infrastructură pentru gaz, dar Bulgaria în schimb este dependentă aproape 100% de Rusia în materie de aprovizionare cu gaz, dar asta reprezintă doar 10% din consumul energetic al ţării. Grecia şi statele din Balcanii de Vest nu sunt gas countries şi nu vor deveni. Acestea sunt câteva dintre provocările regionale ale Uniunii Energetice”, a concluzionat expertul.

Fragmentarea Europei

La rândul său, Arno Behrens, cercetător specializat în energie la think-tank-ul Center for European Policy Studies, a afirmat că UE şi-a asumat obiective ambiţioase prin pachetul pentru energie şi schimbări climatice dar ”în ciuda acestor realizări sistemul energetic european rămâne fragmentat, iar Europa nu acţionează unitar în acest domeniu, ci ca un mozaic de răspunsuri diferite şi de taxare diferită a energiei”.

”Uniunea Energetică a fost declanşată de o criză externă şi lansată pentru a combate un risc extern, dar lipseşte dimensiunea externă din aceasta. Este un paradox interesant”.

Totodată, expertul a arătat că Parlamentul European a respins strategia energetică europeană deoarece aceasta conţinea un amendament de interzicere a fracturării hidraulice (fracking). În opinia lui Behrens, iniţiativele energetice regionale în baza principiului subsidiarităţii ar putea da mai multe rezultate.

Şi Vasile Iuga, cluster leader al PwC în Europa de Sud-Est, a subliniat faptul că ”gazul are o puternică componentă geopolitică, iar Europa este încă dependentă în proporţie de 63-65% de gazele importate. Majoritatea importurilor sunt din Federaţia Rusă, contracte pe termen lung, cu clauze restrictive şi interdicţie de reexport”.

În opinia sa, Uniunea Energetică poate fi un proiect care să regenereze Europa şi mai ales integrarea europeană care stagnează. ”Este nevoie de o piaţă comună integrată şi transparentă, cu reguli clare şi investiţii masive. Europa de Sud-Est este cea mai vulnerabilă regiune privind securitatea energetică şi de aceea pentru această regiune Uniunea Energetică reprezintă o oportunitate unică de integrare”, a punctat Iuga. Totodată reprezentantul PwC a recunoscut însă că în Europa de Sud-Est paradigma predominantă este de competiţie şi confruntare, nu de cooperare, fiecare ţară dorind să ajungă gas hub.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.


România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne