Uniunea Energetică se naşte greu. Cum contribuie România (Video)

Europarlamentari, oficiali şi experţi români au discutat astăzi în cadrul unei dezbateri organizate de Biroul Parlamentului European la Bucureşti despre documentul-cadru pentru o Uniune energetică lansat de Comisia europeană. Fostul ministru al Energiei Eugen Nicolescu a subliniat nevoia unui reglementator unic european în domeniul energiei, în timp ce europarlamentarul Adina Vălean a susţinut că România poate deveni un hub pentru sud-estul Europei.

”Comunicarea Comisiei privind uniunea energetică este o idee veche, iar conţinutul nu se ridică la nivelul ambiţiilor din titlu. Statele membre sunt încurajate să-şi respecte angajamentele luate deja şi nu sunt elemente noi”, a afirmat Nicolescu, actualmente preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei.

Fostul ministru al Energiei a mai arătat că deşi s-au făcut paşi importanţi înainte prin adoptarea celor trei pachete de liberalizare, ”Europa este departe de a avea o politică energetică comună şi de crearea unei pieţe funcţionale de gaz natural”. În opinia sa, România trebuie să încurajeze proiectele de infrastructură energetică finanţate prin facilitatea Connecting Europe, care chiar aduc valoare adăugată pentru crearea pieţei energetice.

Totodată Nicolescu consideră că trebuie instituit un reglementator unic în domeniul energiei la nivel european pentru ca reglementările să fie coerente şi să nu mai existe diferenţe mari în aspecte precum sistemele de tarifare. Fostul ministru a recunoscut că este greu să vorbeşti despre noi cedări de suveranitate în actualul context, dar a afirmat că ” în România ar trebui să existe o decizie strategică dacă se optează pentru mai multă integrare, Europa sau nu”.

În opinia sa, România ”ar trebui să aibă un cuvânt greu de spus privind dezbaterile legate de Uniunea Energetică” deoarece ţara noastră este pe locul trei în topul ţărilor europene care importă cel mai puţin gaz. ”Noi nu avem nevoie disperată de Uniunea energetică, ci suntem un furnizor de securitate energetică”, a precizat Nicolaescu, care a atenţionat că România trebuie să ajute la definirea conceptului de consumator vulnerabil la nivel european astfel încât aceştia să nu fie afectaţi odată cu armonizarea preţurilor.

România, ca hub regional de gaz

Adina Vălean, vicepreşedinte al Parlamentului European, l-a contrazis pe Nicolescu, afirmând că nu crede în posibilitatea instituirii unui reglementator unic energetic la nivel european pentru ca statele membre sunt foarte diferite. În opinia ei, nici ideea ca UE să negocieze pentru toţi importurile şi exporturile de gaze nu este suficientă, ci este nevoie de o diversificare a surselor de energie.

”Integrarea înseamnă mai multă piaţă şi competiţie. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că energia nu este un serviciu public, ci o marfă care se vinde. Nu trebuie să fie o viziune unică bruxelleză pentru că situaţia energetică este diferită în fiecare stat membru. Soluţia este ca piaţa europeană interconectată să fie conectată la piaţa globală de energie pentru că altfel nu poţi rupe monopolul cauzat de dependenţa de o singură sursă de aprovizionare”, a explicat Vălean.

Europarlamentarul PNL a pledat pentru dezvoltarea huburilor regionale de tranzacţionare a gazului, burse regionale, şi desprinderea preţului gazului de preţul indexat al petrolului. În opinia ei, securitatea energetică implică că ”atunci când nu-mi convine preţul de undeva, să pot cumpăra din altă parte”. ”Odată cu exploatarea resurselor de gaz din Marea Neagră, România poate deveni un hub pentru sud-estul Europei. UE sprijină proiectele de interes comun european, iar România trebuie să înveţe să folosească instrumentele financiare de la BEI pentru proiectele de infrastructură energetică”, a concluzionat Adina Vălean.

”Noi nu avem nevoie disperată de Uniunea energetică, ci suntem un furnizor de securitate energetică” - Eugen Nicolescu, fost ministru al Energiei.

Securitatea energetică şi limitele strategiei

Şi europarlamentarul PSD Victor Boştinaru a insistat pe ideea securităţii energetice, arătând că ”în contextul actual energia înseamnă securitate, nu doar profit. Nu întâmplător discutăm la un an de la ocuparea Crimeei de către Rusia despre o Uniune Energetică”. El a subliniat că UE a fost obligată de agresiunea rusească din Ucraina să-şi regândească relaţia cu Federaţia Rusă prin prisma securităţii şi energiei, în sensul eliminării dependenţei de un singur furnizor de gaz pentru ca Gazpromul să nu mai poată fi folosit ”ca o armată roşie”.

Pe de altă parte, europarlamentarul a arătat că unele obiective ale documentului Comisiei Europene privind Uniunea Energetică se bat cap în cap. UE vorbeşte despre nevoia de reindustrializare, dat fiind că ţările care şi-au păstrat industria precum Germania au trecut cel mai bine şi repede prin criza economico-financiară, dar pe de altă parte se pune mare accent în comunicare pe decarbonizare şi pe combaterea schimbărilor climatice.

Pe aceeaşi linie, Bogdan Badea, director pentru Piaţă internă şi politici sectoriale în cadrul MAE, a prezentat câteva provocări care ar putea duce la nerealizarea obiectivelor Uniunii Energetice. Dincolo de întârzierea realizării interconectărilor necesare din cauza diferenţelor de preţ, statele membre doresc să păstreze dreptul de a decide privind mixul energetic propriu, deşi o uniune energetică implică o guvernanţă economică europeană.

La rândul său, Radu Dudău, preşedinte al think-tank-ului Energy Policy Group, a subliniat şi el că ”Strategia pentru o Uniune Energetică este binevenită, dar este un document cu contradicţii în care găsim de toate pentru toţi. Deocamdată este doar o colecţie de idei şi concepte care trebuie transpuse în reglementări concrete”. ”Componenta solidă de combatere a schimbărilor climatice şi decarbonizare deschide o linie de conflict între aşteptările de competitivitate economică şi cerinţele de decarbonizare”, a precizat expertul.

Pe de altă parte, el a arătat că lista proiectelor de interes comun european este prea lungă, iar facilitatea Connecting Europe ”este complet depăşită de numărul acestor proiecte”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.