4 scenarii pentru relaţia UE-Rusia în 2030

Fundaţia Friedrich-Ebert România (FES) şi Institutul European din România (IER) au organizat joi dezbaterea cu tema "Patru scenarii: UE şi Estul în 2030. Relaţiile viitoare între UE, Federaţia Rusa şi ţările Parteneriatului Estic". Experţi germani, ruşi şi moldoveni au prezentat câteva scenarii posibile ale evoluţiei relaţiei dintre Europa şi Moscova, bazate pe idei precum schimbarea politică în Rusia, stagnarea sau amplificarea tensiunilor. Oficialii români s-au arătat însă sceptici faţă de acestea.
Matei Dobrovie
16.05.2015

alte articole

Preşedintele rus Vladimir Putin. (Captură Foto)
Matei Dobrovie
16.05.2015

Fundaţia Friedrich-Ebert România (FES) şi Institutul European din România (IER) au organizat joi dezbaterea cu tema "Patru scenarii: UE şi Estul în 2030. Relaţiile viitoare între UE, Federaţia Rusa şi ţările Parteneriatului Estic". Experţi germani, ruşi şi moldoveni au prezentat câteva scenarii posibile ale evoluţiei relaţiei dintre Europa şi Moscova, bazate pe idei precum schimbarea politică în Rusia, stagnarea sau amplificarea tensiunilor. Oficialii români s-au arătat însă sceptici faţă de acestea.

Fundaţia Friedrich-Ebert a invitat în 2014 un număr de 20 de experţi din 12 ţări pentru a schiţa potenţiale traiectorii pentru relaţia dintre UE şi vecinii săi din est, care au fost incluse în raportul FES "UE şi Estul în 2030".

Henrik Hallgren, preşedintele Eurasia Forum din Stockholm, a prezentat primul scenariu numit ”Casa împărţită”, în care toţi europenii împart aceeaşi casă, din raţiuni pragmatice. Potrivit acestuia, după un deceniu pierdut, marcat de crize politice şi stagnare economică, începând din 2020, UE şi Rusia se vor concentra asupra obiectivelor lor comune. Astfel, se va constitui o mare zonă de liber schimb între ţările Parteneriatului Estic (PaE), Rusia şi UE, iar aceste ţări nu vor mai fi puse în situaţia de a decide de a fi alături de una din părţi. Statele PaE ar urma sa acţioneze independent în politica externă. Acest scenariu implică şi ca elitele ruse să iniţieze reforme, iar pragmatismul să primeze în relaţia UE-Rusia începând din 2030.

Alexandru Baltag, consilier pe afaceri europene la Ministerul Economiei din Republica Moldova, a prezentat cel de-al doilea scenariu intitulat ”Casă Comună”, care pleacă de la premisa că Europa este casa naţiunilor reunite în jurul unor valori comune. Potrivit acestuia, o criză economică profundă va determina Rusia să facă reforme democratice şi europene, care vor ameliora relaţia cu UE. Mai mult, Putin ar urma sa părăsească putere după 2024 când i se va încheia cel de-al doilea mandat. Sub presiunea societăţii, clasa politică rusă ar urma sa fie determinată să facă reforme instituţionale şi chiar electorale, pentru alegeri libere şi corecte.

Noul preşedinte ar putea să-şi dedice mandatul revitalizării relaţiei cu UE, depolitizării şi luptei anti-corupţie în Rusia. Mai mult, Rusia ar urma sa adopte reguli economice europene pentru a-şi consolida cooperarea energetică cu UE. În schimb, statele UE vor accepta tacit, de jure, anexarea Crimeei. În acest scenariu, UE şi Rusia şi-ar uni forţele pentru a contracara ascensiunea puternică a unor noi puteri globale precum China.

Al treilea scenariu, mult mai uşor de imaginat, prezentat de Tatiana Romanova, conferenţiar la Facultatea de Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii de Stat din St.Petersburg este intitulat ”Casa ruinată” şi pleacă de la premisa că actualele tensiuni dintre UE şi Rusia vor continua până în 2030. Cele două părţi se vor dezangaja în termeni economici. Moscova va continua să folosească retorica militară agresivă şi va căuta să se apropie de ţări asiatice, în timp ce UE va încerca să scape de dependenţa de gazul rusesc. Ca urmare, ţările PaE vor rămâne miza confruntării dintre UE şi Rusia, iar vecinătatea europeană va rămâne o zonă de instabilitate. Ucraina va rămâne foarte divizată, Republica Moldova neutră şi Georgia, pro-occidentală, dar cu un conflict îngheţat în coastă.

În cel de-al patrulea scenariu, Casa divizată, se menţine o stare de blocaj între UE şi Rusia, în care o deteriorare semnificativă a relaţiei este împiedicată de interdependenţa economică. Maryna Vorotnyuk, cercetătoare la Institutul Naţional pentru Studii Strategice din Odessa, a arătat că în acest caz nu este posibilă nici o îmbunătăţire a relaţiilor din cauza neîncrederii generalizate şi a lipsei oricăror schimbări politice şi economice. Rusia devine şi mai centrată pe sine, şi mai autoritară, în timp ce Europa pierde tot mai mult contactul cu noile centre de putere de la nivel global.

Comentariile oficialilor români

După prezentarea scenariilor, Ioan Mircea Pascu, vicepreşedinte al Parlamentului European, prezent la eveniment, a susţinut că ”interesul fundamental al României şi al celorlalte ţări afectate de deteriorarea relaţiilor dintre UE şi Rusia este acela ca între cele două mari centre de putere să existe echilibru şi colaborare dar şi o ancorare fermă în structurile euroatlantice”.

”Degeaba aşteptăm din partea Rusiei să fie înţelegătoare faţă de interesele UE, pentru că ea este înţelegătoare doar cu interesele ei” - Ioan Mircea Paşcu.

”Noi cei de la graniţă şi ţările din Parteneriatul Estic suntem cei mai afectaţi de deteriorarea relaţiilor dintre UE şi Rusia. Interesul nostru fundamental este ca între cele două mari centre de putere să existe colaborare, pentru că în cazul în care nu este, noi suntem primii care suferim. Noi am înţeles de la bun început că Rusia a fost şi va rămâne în primul rând un actor geopolitic şi pe urmă un partener comercial. Trebuie să ne ancorăm ferm în Vest, şi în UE, şi în NATO” a declarat europarlamentarul PSD.

În opinia sa, UE trebuie să definească clar ce doreşte să se întâmple şi ce doreşte să evite în vecinătatea sa, plecând de la conceptul de securitate europeană, ca stabilizare a ţărilor de la graniţele ei. Totodată Paşcu consideră că scenariile de ameliorare a relaţiei UE-Rusia nu răspund la întrebarea dacă pentru UE primează interesele statelor PaE sau ale Rusiei. ”Am privit Parteneriatul Estic ca pe un proiect natural şi ne-am trezit cu o reacţie geopolitică neaşteptată a Rusiei”, a mai spus el.

Pe de altă parte, referitor la interdependenţele UE-Rusia, vicepreşedintele PE a arătat că ”acestea au fost folosite de Rusia în mod negativ când a tăiat de două ori furnizarea de gaz către Europa via Ucraina. Până să se întâmple asta, UE n-a vrut să vorbească despre Uniunea Energetică, ci statele membre au preferat să facă înţelegeri preferenţiale cu Rusia”. Ioan Mircea Pascu a concluzionat că ”degeaba aşteptăm din partea Rusiei să fie înţelegătoare faţă de interesele UE, pentru că ea este înţelegătoare doar cu interesele ei. În 2024 s-ar putea ca Putin să aleagă să redevină prim-ministru”.

La rândul său, Leonard Orban, consilier prezidenţial pentru afaceri europene, s-a arătat şi el sceptic faţă de scenariile prezentate în cadrul dezbaterii. ”Noi vorbim de scenarii până în 2030, dar nu ştim dacă va continua conflictul din Ucraina, când şi unde se va opri acest conflict şi este extrem de dificil să vorbeşti de 2030, în condiţiile în care nu ştii ce se va întâmpla mâine. Cele patru scenarii definite numai din perspectiva a ceea ce se întâmplă în ţările care formează PaE şi în Federaţia Rusă, dar nu în interiorul UE, ori principala problema este menţinerea unităţii UE în contextul mişcărilor centrifuge”, a atenţionat Orban. El a precizat că după anexarea Crimeei şi a Sevastopolului, toată ordinea de securitate a fost aruncată în aer şi din punct de vedere al încrederii suntem la cel mai jos nivel, ceea ce va afecta relaţia Rusia-UE pe termen lung.

Pe de altă parte, fostul comisar european a arătat că scenariile cele mai pozitive de apropiere între Rusia şi UE sunt puţin plauzbile deoarece ”nu împărtăşim aceleaşi valori cu cei din Federaţia Rusă”.

La rândul său, fostul ambasador Sergiu Celac a susţinut că toate cele patru scenarii sunt ”excesiv de optimiste”, apreciind că în contextul actual, ”cel mai bun lucru pe care îl poate face Europa pentru a influenţa viitorul este să rămână în viaţă”. ”În prezent nu avem o gestionare a conflictului din Ucraina, ci avem oameni care încă mor într-un război în Europa”, a subliniat diplomatul. Celac consideră că ”Rusia vrea o nouă înţelegere” şi nu crede că dialogul dintre UE şi Moscova va fi complet rupt, ci se va limita la anumite probleme precum combaterea ascensiunii fundamentalismului islamic sau a schimbărilor climatice.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor