CSM despre proiectul de autonomie al UDMR: Procedura judiciară se face în limba română

În context, CSM cere ca noul proiect să respecte Constituţia.

”Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”, se arată în comunicatul CSM.

Totodată, Consiliul expune câteva texte constituţionale ce riscă să fie încălcate prin intrarea în vigoare a proiectului UDMR:

În ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei în România, reamintim textele constituţionale, după cum urmează:
Art. 124 - Înfăptuirea justiţiei
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Art. 125 - Statutul judecătorilor
(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.
(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

Art. 128 - Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice.
(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.

Lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine - indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni - în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept”, arată Consiliul Superior al Magistraturii.

Documentul prezentat de UDMR conţine o formă severă de autonomie teritorială pe criterii etnice, cu limba maghiară recunoscută oficial alături de cea română, cu simboluri şi cu instituţii proprii. Documentul UDMR va intra în dezbatere publică în această toamnă.

Ţinutul Secuiesc este prevăzut în proiectul de autonomie teritorială ca o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul statului român. Potrivit documentului, din Ţinutul Secuiesc vor face parte judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Atât regiunea, cât şi judeţele componente vor avea steaguri şi steme proprii.

Astfel, noul teritoriu va fi condus, din punct de vedere legislativ, de un Consiliu regional compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Aleşii vor putea emite acte normative regionale care vor fi publicate în buletinul oficial al regiunii în limba română şi în limba maghiară. Ele vor intra în vigoare la şapte zile de la publicare.