Criza economică, principala temă de campanie în Franţa

Preşedintele în exerciţiu Nicolas Sarkozy a urcat în sondaje, însă candidatul socialist, Francois Hollande, este în continuare favorit pentru a câştiga, relatează CNN, care prezintă principalele direcţii ale campaniei electorale.

Echipa lui Sarkozy încearcă să concentreze dezbaterea electorală în jurul administrării crizei economice, subliniind că Hollande nu a condus nimic niciodată şi prezentându-l pe actualul şef de la Elysee ca un lider testat şi "călit".

Potrivit strategiei lor, cu cât o perioadă este mai periculoasă, cu atât mai mult preşedintele în exerciţiu este privit ca un garant al siguranţei. O întoarcere a crizei din zona euro nu face, din punctul lor de vedere, decât să convingă electoratul că are nevoie de un lider experimentat.

Deşi în urmă cu câteva săptămâni preşedintele francez a declarat criza din zona euro "rezolvată", el a insistat recent că Franţa nu este la adăpost şi că riscă să ajungă în aceeaşi poziţie ca Grecia sau Spania.

Purtătoarea de cuvânt a echipei sale de campanie, Nathalie Kosciusko-Morizet, a spus că Francois Hollande vrea să dea Franţei "un bilet dus către Grecia".

Tabăra lui Sarkozy susţine că o victorie a lui Hollande - cu planurile sale de cheltuieli - ar duce la un atac speculativ asupra euro şi la scumpirea creditelor pentru Franţa.

Atacurile l-au obligat pe Francois Hollande să răspundă: "Sarkozy vine şi ne spune: 'Aveţi grijă, poate fi şi mai rău, dacă altcineva se află la conducere'. Ei bine, nu poate", a spus el.

Candidatul socialistul a amintit şi că, în ultimii cinci ani, datoria publică a crescut cu 600 de miliarde de euro, ratingul AAA a fost pierdut, iar ţara are un deficit comercial de 70 de miliarde de euro.

Echipa Hollande îl acuză pe Sarkozy că încurajează volatilitatea pe pieţe în scopuri politice.

Economia este o temă de campanie cheie, iar preşedintele a declarat la un moment dat că Marea Britanie "este într-o stare economică mult mai proastă decât Franţa".

În replică, Francois Hollande a promis să relanseze creşterea şi să continue să reducă deficitul.

Sarkozy promite un buget echilibrat în 2016, Hollande în 2017. În plus, candidatul socialist promite că va angaja 60.000 de profesori noi şi că va investi mult, în special în pregătirea tinerilor.

În schimb, el pledează pentru o cotă de impozitare de 75% pentru cei care câştigă peste un milion de euro pe an.

Platforma sa electorală prevede şi că preţul combustibilului va fi îngheţat timp de trei luni, iar alocaţiile pentru copiii cu vârsta de şcoală vor creşte.

Vârsta de pensionare, crescută recent de la 60 la 62 de ani, ar urma să fie scăzută din nou.

Echipa lui Sarkozy respinge acest program de taxe şi cheltuieli, avertizând că va avea consecinţe periculoase. "Dacă începem să angajăm bugetari, dacă începem să cheltuim din nou, dacă punem reforma pensiilor sub semnul întrebării, nu este un risc ca rata dobânzii să crească, este o certitudine", a adăugat echipa preşedintelui.

Sarkozy a promis economii la buget de miliarde de euro, dar Hollande susţine că actualele politici nu funcţionează şi că el va pune accent pe creştere, nu pe austeritate.

Aceste argumente politice sunt invocate în condiţiile în care, pe întreaga scenă politică există o ostilitate faţă de finanţişti, bancheri şi bogaţi.

În tabăra extremei-drepte, Marine Le Pen critică vehement globalizarea ce, din punctul său de vedere, a dus la formarea unei elite de persoane bogate şi lasă oamenii de rând fără slujbe. Francois Hollande a declarat lumea finanţelor duşmanul său. "Vreau să arătăm Franţei, dar şi Europei, că avem o capacitate comună de a domina finaţele".

Iar Sarkozy vrea să oblige francezii cu domiciliul fiscal în altă ţară să plătească impozite.

Jean-Luc Melenchon, de extremă-stânga, vrea să confişte toate veniturile de peste 300.000 de euro pe an. El a avertizat că, în ultimele săptămâni de campanie sau la scurt timp după aceea, "lumea finanţelor internaţionale va ataca Franţa".

Astfel campania capătă note lipsite de realism, comentează CNN. Oricine va câştiga va trebui să facă reduceri de cheltuieli importante. Economiile nu pot proveni numai din creşteri de taxe. Anul viitor, Franţa va trebui să obţină 200 de miliarde de euro de pe pieţe.

Iar cea mai importantă întrebare nu a fost discutată aproape deloc: Este sistemul francez, cu beneficiile sale sociale generoase, sustenabil în viitor?

Cheltuielile publice reprezintă deja 56% din PIB, cel mai crescut nivel din Europa.

Însă această întrebare nu aduce voturi, subliniază CNN.

În mod ironic, cu cât este mai profundă criza financiară, cu atât par să crească şansele lui Sarkozy de a rămâne la putere.