Alegerile prezidenţiale din Franţa: în tabăra lui Sarkozy suflă un vânt de pesimism

Cu două zile înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, există voci în anturajul lui Sarkozy care sunt din ce în ce mai sceptice în ceea ce priveşte şansele acestuia de a fi reales, scrie săptămânalul Le Point în ediţia de joi.
Nicolas Sarkozy în Praga, 23 decembrie 2011 (ODD ANDERSEN / AFP / Getty Images)
Epoch Times România
20.04.2012

Cu două zile înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, există voci în anturajul lui Sarkozy care sunt din ce în ce mai sceptice în ceea ce priveşte şansele acestuia de a fi reales, scrie săptămânalul Le Point în ediţia de joi.

Un vânt de pesimism suflă în tabăra lui Nicolas Sarkozy în ajunul alegerilor prezidenţiale. Mulţi analişti nu-şi pun întrebări despre şansele acestuia de a fi reales la 6 mai, ci mai degrabă despre ceea ce ar mai putea să-l salveze de la o înfrângere anunţată de sondaje, ceea ce arată cât de mult est ancorat anti-sarkozysmul în opinia publică. La primul tur de duminică, sunt în cursă zece candidaţi.

Nu există nicio îndoială că duminică Nicolas Sarkozy şi adversarul său socialist, François Hollande, se vor califica pentru înfruntarea finală. Mass-media audiovizuale au aplicat regula egalităţii absolute în ceea ce priveşte timpii de antenă rezervaţi candidaţilor, ceea ce nu prea i-a mulţumit pe cei din tabăra lui Sarkozy.

'Sunt convins că ideile noastre sunt majoritare, dar că există un zid care trebuie dărâmat pentru a putea convinge', afirma marţi Nicolas Sarkozy în faţa Federaţiei franceze din construcţii. 'Echilibrul este de nouă candidaţi contra unu: 10% din timpul de antenă pentru unu, 90% pentru ceilalţi!', a spus Sarkozy.

Turul al doilea va permite, aşa cum speră preşedintele-candidat şi echipa sa, să se revină la o confruntare între proiectele prezentate de cei doi candidaţi şi 'să demaşte' ambiguităţile şi slăbiciunile rivalului său - aşa se explică dorinţa lor de a se organiza două dezbateri televizate între cele două tururi. Ei mizează, de asemenea, pe mobilizarea celor indecişi. Până atunci, în afara primului cerc de apropiaţi ai lui Nicolas Sarkozy, pesimismul pare să pună stăpânire pe tabăra acestuia.

'Nu a mai rămas mare lucru de făcut, doar dacă se va produce o minune', spune un deputat al Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP), în timp ce unul din colegii lui spune că 'se roagă' deja pentru ca alegerile legislative din iunie să nu se transforme într-un eşec pentru partidul prezidenţial.

Un ministru regretă că şeful statului nu a adoptat un discurs mai catalizator, mai ales după ce a încercat să se asigure de votul alegătorilor de dreapta. 'Zarurile sunt aruncate, să aşteptăm să vedem rezultatele primului tur şi vom vedea ce va fi mai departe', spune un alt membru al guvernului, potrivit căruia 'trupele prezidenţiale', care sunt desigur mobilizate, sunt 'îngrijorate'. 'Toată lumea îşi spune că va fi complicat, sunt multe semne de întrebare', potrivit acestuia.

Nici analiştii nu pot să-i liniştească. Pascal Perrineau, director al Centrului de cercetare al Institutului de ştiinţe politice din Paris (CEVIPOF), afirmă că sunt puţine elemente care ar putea răsturna situaţia. El observă desigur o anumită vulnerabilitate la François Hollande, care 'nu a convins în întregime în legătură cu faptul dacă personalitatea lui este potrivită pentru funcţia prezidenţială'.

Nicolas Sarkozy continuă să aibă o imagine mai bună în ceea ce priveşte abordarea unor chestiuni, precum gestionarea dosarelor europene şi capacitatea de a face faţă unei crize majore internaţionale. Dar singurul scenariu pozitiv plauzibil pentru şeful statului ar fi o foarte scurtă victorie, precum cea a lui Valéry Giscard d'Estaing în faţa socialistului François Mitterrand în 1974, în pofida unui raport de forţe rezultat din primul tur favorabil stângii, afirmă Pascal Perrineau. 'Nu este scenariul cel mai probabil', atât de puternică este dorinţa de alternare, avertizează totuşi preşedintele CEVIPOF.

Anti-sarkozysmului acumulat de la începutul mandatului său i se adaugă şi alţi factori, care nu ţin toţi de personalitatea şi nepopularitatea preşedintelui aflat la final de mandat. 'Faptul că este un executiv la final de mandat într-o Europă în criză constituie un handicap', consideră Pascal Perrineau adăugând: 'Toate executivele la final de mandat au fost înfrânte la recentele alegeri, fie că au fost de stânga, ca în Spania sau în Marea Britanie, fie că au fost de dreapta, ca în Italia'.

Nicolas Sarkozy a trimis până acum 'atâtea semnale spre dreapta' ca să-şi consolideze soclul electoral, încât 'va fi greu să se facă un transfer asupra sa al voturilor alegătorilor de centru', spune Pascal Perrineau. Preşedintele-candidat este convins că votul va oferi 'o surpriză', dar acest argument, precum şi apelurile repetate adresate 'majorităţii tăcute' la sfârşitul fiecărui miting nu sunt de natură să elimine îngrijorarea echipei sale.

Într-un interviu acordat acum câteva zile săptămânalului L'Express, preşedintele evoca ipoteza unei înfrângeri şi se declara pregătit să-şi asume singur răspunderea. 'Sarkozy face totul absolut singur. De altfel, este mai bine aşa, deoarece nu trebuie căutaţi ţapi ispăşitori', spune un fost membru din conducerea UMP.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor