Consolidarea unităţii europene, un subiect ocolit în campania electorală din Franţa

Peste 30% dintre alegătorii francezi vor vota duminică pentru candidaţi care sunt ostili sau critică UE, potrivit sondajelor, iar toţi cei înscrişi în cursă par să îşi fi dat seama că electoratul vrea ca Parisul să aibă control mai mare asupra afacerilor interne şi fac campanie în consecinţă.

Marine Le Pen vrea să scoată Franţa din zona euro şi acuză UE că nu apără locurile de muncă ale francezilor.

Candidatul de extremă-stânga Jean-Luc Melenchon se adresează, la fel ca Le Pen, alegătorilor din clasa muncitoare. El nu este de acord cu abordarea Berlin-Bruxelles privind măsurile de austeritate. Iar în ceea ce priveşte pactul de guvernanţă fiscală, ce va impune disciplină bugetară în zona euro, l-ar supune unui referendum.

Departe de a accepta obiective privind controlarea deficitului bugetar al Franţei, Melenchon vrea să suplimenteze cheltuielile fără a lua în calcul Bruxelles-ul.

Candidatul socialist Francois Hollande - favorit în cursa pentru Elysee - pune sub semnul întrebării ceea ce descrie drept "ortodoxismul german". El consideră că statul ar trebui să dea mai multă atenţie creşterii economice, nu austerităţii. Şi probabil că va contesta leadershipul german în privinţa crizei din zona euro.

Deci, realist sau nu, ar cheltui miliarde pentru a angaja profesori noi, a pregăti tineri şi a le găsi locuri de muncă.

De asemenea, Hollande va încerca să renegocieze pactul de disciplină bugetară în zona euro, deşi, potrivit aşteptărilor, se va mulţumi cu un acord privind creşterea, în loc să relanseze întregul proces de negociere.

La începutul campaniei, Sarkozy a fost fericit că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a făcut campanie pentru el. Ceea ce nu mai este, însă, valabil. Preşedintele francez se distanţează în prezent de Berlin.

Duminică, el a încălcat un acord cu Merkel pentru a nu pune sub semnul întrebării rolul Băncii Centrale Europene. El şi cancelarul german au avut diferende în acest dosar în trecut. Franţa vrea ca banca să acţioneze mai ferm, pentru a reduce presiunea asupra guvernelor cu probleme, şi să acorde atenţie mai mare creşterii economice. Germanii nu acceptă nimic ce, din punctul lor de vedere, va compromite independenţa băncii.

În prezent, Sarkozy pledează pentru schimbarea regulilor fixate prin Tratatul de la Maastricht, pentru a oferi băncii o mai mare flexibilitate.

Berlinul consideră că este vorba de populism, dar preşedintele francez insistă că modul în care operează banca "este o problemă majoră pentru viitorul UE".

În baza unei clauze din tratat, BCE nu are dreptul să cumpere datorii direct de la statele membre ale zonei euro.

Deşi preşedintele Sarkozy acceptă că Franţa trebuie să îşi reducă deficitul - şi îl critică pe Hollande pentru că plănuieşte un "festival al cheltuielilor" - şi el pare să pună sub semnul întrebării în prezent măsurile de austeritate. "Dacă Europa alege deflaţia, va dispărea", a avertizat el în weekend.

În cursul campaniei, liderul de la Elysee a promis că va îngheţa contribuţiile la bugetul UE, că va suspenda participarea Franţei la spaţiul Schengen, care garantează libera circulaţie a persoanelor în UE, dacă graniţele Europei nu vor fi apărate mai bine împotriva imigraţiei. În plus, el favorizează deschis o lege prin care să fie promovate produsele europene, căreia Comisia Europeană i se opune vehement.

În ultimele luni, Merkel a vorbit despre nevoia pentru o "mai multă Europa". Ea a început să menţioneze în discuţii posibilitatea unei uniuni politice. Ceea ce ar fi un pas important, dar nu a fost menţionat în campanie în Franţa. În deifinitiv, nu pot fi atrase voturi prin susţinerea unei Europe mai unite.

Electoratul vrea ca Franţa să aibă control mai mare asupra propriilor afaceri, iar toţi candidaţii par să îşi fi dat seama de asta.

După cum a spus Francois Hollande: "Suntem o naţiune mare, o ţară mare, ale cărei alegeri nu sunt făcute de şefi de stat sau de guverne ale unor ţări prietene, dar în afara democraţiei noastre".