Candidaţii la preşedinţia Franţei şi-au înăsprit discursul privind imigraţia, pe fondul crizei

Imigraţia este un subiect delicat în Franţa, asupra căruia candidaţii la preşedinţie s-au aplecat cu atât mai mult pe fondul crizei economice cu care se confruntă ţara în prezent, comentează The Guardian.

În cei cinci ani la putere, Nicolas Sarkozy a urmat o linie destul de dură: un număr record de 32.912 imigranţi ilegali au fost expulzaţi din Franţa în 2011, o creştere cu 17% faţă de anul trecut.

În condiţiile în care Marine Le Pen l-a hărţuit pe tot parcursul campaniei prezidenţiale, Sarkozy a cedat în faţa tentaţiei şi a orientat politica sa faţă de imigraţie şi mai spre dreapta.

Printre promisiunile sale electorale se numără înjumătăţirea fluxului de imigranţi ilegali, permiţând accesul a numai 100.000 de străini în ţară anual, afirmă cotidianul britanic.

Imigranţii ar urma să se confrunte şi cu o reducere a beneficiilor sociale, iar Sarkozy a pledat şi în favoarea modificării Acordului Schengen, unul dintre stâlpii Uniunii Europene.

Le Pen a mers şi mai departe, promiţând să reducă numărul imigranţilor legali la 10.000 pe an şi să retragă Franţa din Schengen.

Chiar şi Francois Hollande a promis să organizeze anual dezbateri parlamentare pentru a decide de câţi imigranţi şi în ce domenii de activitate este nevoie. Pentru a echilibra programul, el a dat asigurări şi că termenul de analizare a cererilor de azil va fi de şase luni.

Pe baza cifrelor furnizate de organizaţia Cette France-là, europarlamentare Hélène Flautre, din Partidul Verzilor, a realizat trei clipuri pentru a atrage atenţia asupra adevărului în ceea ce priveşte imigraţia legală şi ilegală şi cei care cer azil.

Cette France-là a fost înfiinţată în decembrie 2007, la câteva luni după ce Sarkozy a creat un Minister al Imigraţiei, Integrării şi Identităţii Naţionale, şi numără printre colaboratori circa 20 de europarlamentari din diferite partide politice, nemulţumiţi de politica lui Sarkozy privind imigraţia.

Potrivit primului clip, 86% dintre oameni nu îşi părăsesc niciodată locuinţele şi circa o treime din restul nu îşi părăsesc ţara. De asemenea, majoritatea celor care migrează dinspre sud spre nord o fac legal, au studii superioare şi resurse financiare decente.

În 2010, ei au trimis în ţările de origine 334 de miliarde de euro, de peste patru ori mai mult decât ajutorul oferit de agenţiile pentru dezvoltare.

Expulzarea unui imigrant ilegal costă circa 26.000 de euro, potrivit organizaţiei, iar în 2009 Franţa a expulzat 29.288.

Clipul conchide că politica actuală a Parisului privind imigraţia este costisitoare, ineficientă şi ajută mai degrabă industria securităţii, traficanţii de carne vie, pe cei care vor să exploateze imigraţi şi pe cei "care cred că teama este o metodă bună de a guverna sau de a obţine puterea".

Al doilea clip atrage atenţia că, deşi ţărilor europene le place să spună că îi primesc cu braţele deschise pe cei care fug de persecuţie şi conflict, Pakistanul este, de fapt, ţara care primeşte cei mai mulţi refugiaţi şi că 80% dintre cei care cer azil sunt absorbiţi de ţările în curs de dezvoltare.

La polul opus, ţările europene tratează toţi imigranţii ca suspecţi, nu îi acceptă pe cei care fug de schimbarea climatică şi speră de fapt că, prin îngreunarea procesului de acordare de azil, imigranţii vor merge în altă parte, potrivit clipului.

Al treilea filmuleţ îşi propune să distrugă mitul că ţările nu îşi pot permite să primească imigranţi. Autorii susţin că în 2009, în Franţa, imigranţii legali au costat bugetul statului 46 de miliarde de euro, dar au plătit taxe şi cotizaţii sociale în valoare de 60 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă un câştig net de 14 miliarde de euro.

Potrivit europarlamentarei Fautre, chiar şi "zecile de mii" de imigranţi ilegali din Franţa plătesc impozite, cotizaţii sociale şi TVA şi ar contribui şi mai mult la buget, dacă situaţia lor ar fi regularizată.

Clipul citează şi un studiu britanic, potrivit cărora, dacă Marea Britanie ar fi regularizat imigranţii ilegali în 2009, aceştia ar fi adus la buget încă 4,6 miliarde de euro.