Cristian Diaconescu: Rusia a cerut o nouă Yalta şi retragerea SUA din estul Europei, inclusiv din România / SUA au refuzat, în acest moment

Cristian Diaconescu, şeful cancelariei prezidenţiale, a declarat la Antena 3 CNN că, în cadrul negocierilor dintre SUA şi Rusia de la Riad, delegaţia rusă a solicitat o nouă delimitare a sferelor de influenţă şi retragerea forţelor americane din estul Europei, inclusiv din România. „Statele Unite au refuzat, în acest moment”, a afirmat Diaconescu.

Referitor la existenţa unor garanţii pentru România, fostul ministru de Externe a menţionat: „Nu avem garanţii”.

„E un moment dramatic, nu vreau să generez emoţii, dar problema este extrem de complicată. Rusia a urmărit două obiective: să obţină un ascendent asupra SUA pentru proiecte de tip Ialta şi, în cazul unui eşec, să determine diviziuni în relaţia transatlantică. Situaţia se poate schimba rapid. Deocamdată, Rusia nu a reuşit să convingă partea americană. Ei au dorit să transmită un semnal că sunt dispuşi să negocieze criza, abordând-o pragmatic şi tranzacţional, cu o asumare a responsabilităţilor de către europeni şi americani”, a explicat Diaconescu.

El a precizat că Rusia nu a oferit semnale pentru o „construcţie pozitivă” privind regimul de sancţiuni, iar SUA nu intenţionează să le ridice.

„Acum discutăm despre europeni. Preşedintele Macron, în discuţia cu preşedintele Bolojan, a reafirmat importanţa parteneriatului România-Franţa, subliniind că acesta are o valoare strategică”, a adăugat Diaconescu.

Explicând intenţiile Rusiei, Diaconescu a precizat: „Ei speră ca, la un moment dat, SUA să determine partenerii europeni din NATO să retragă garanţiile de securitate oferite statelor intrate în alianţă după 1997. Acest lucru ar duce la recunoaşterea unei zone de influenţă a Rusiei. Nu este interpretarea mea, este declaraţia lor”.

„De asemenea, Rusia consideră necesară limitarea proximităţii NATO pentru a-şi rezolva problemele de adâncime strategică, reducând ameninţarea percepută”, a continuat el.

Diaconescu a confirmat că România a fost informată despre aceste discuţii: „Am fost informaţi. Statele Unite au refuzat, în acest moment”.

Cu privire la discuţiile europene despre securitatea continentului şi viitorul Ucrainei, Diaconescu a menţionat: „Se discută inclusiv garanţii de securitate pentru Ucraina şi o poziţionare a unei armate europene. Emmanuel Macron a propus acest lucru mai demult, iar Bucureştiul l-a respins la acea vreme. Acum, subiectul va fi analizat din nou”.

El a subliniat că vor fi consultări în cadrul unor grupuri de state pentru a contura o poziţie comună în funcţie de ameninţări şi interese.

„Vom încerca să reafirmăm solidaritatea europeană şi transatlantică. Deschiderea către Moscova este temporară, aşa cum spun americanii”, a precizat el.

Referitor la posibilitatea ca România să fie nevoită să aleagă între Uniunea Europeană şi Statele Unite, Diaconescu a fost clar: „Categoric nu. Vor exista nuanţe care pot genera probleme pe termen scurt, dar nu se pune problema unei astfel de alegeri. Ce contează este să ne facem înţeleşi partenerilor noştri, inclusiv celor de peste ocean, privind necesitatea sprijinirii României”.

„Poziţia României este consecventă: trebuie să facem parte dintr-un proiect european şi euroatlantic care să fie incluziv pentru noi. Ucraina este cea care va decide în cele din urmă. Retorica publică diferă de realitate. Rusia nu poate desfiinţa Ucraina, deci trebuie găsită o formulă tranzitorie”, a concluzionat el.

Diaconescu a amintit că precedentul nu poate fi stabilit prin atacarea unui stat suveran şi schimbarea frontierelor. „Donald Trump a anunţat deschiderea către Rusia, oferindu-i o oportunitate de ieşire din izolare diplomatică. Totuşi, dacă Moscova va insista asupra escaladării pentru a obţine mai mult, Trump poate să-şi schimbe atitudinea peste noapte”, a concluzionat el.