Constituţia şi codurile printre priorităţile noii sesiuni parlamentare

Senatul şi Camera Deputaţilor încep luni lucrările unei noi sesiuni parlamentare, cele mai importante proiecte care vor trebui dezbătute fiind proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei, proiectul noului Cod Rutier, proiectul privind amnistierea şi graţierea.

Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei îşi va relua activitatea încă din prima zi a sesiunii, pe agenda întâlnirii fiind discuţii cu reprezentanţii uniunilor profesionale, precum şi prezentarea amendamentelor formulate ca urmare a observaţiilor şi propunerilor făcute de Comisia de la Veneţia şi de Consiliul Legislativ.

Unele prevederi iniţiale din proiectul de revizuire a Constituţiei vor fi rediscutate, amendate sau chiar eliminate în urma observaţiilor Comisiei de la Veneţia şi Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege va trebui adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere, şi dacă nu se ajunge la un acord prin procedura de mediere, Camerele reunite în şedinţă comună decid cu o majoritate de voturi de cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.

Revizuirea Constituţiei va fi definitivă după ce va fi aprobată prin referendum organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

Amnistia şi graţierea

Deputaţii vor trebui să hotărască în legătură cu iniţiativa legislativă care propune amnistierea şi graţierea unor pedepse. Preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea a amânat în decembrie 2013 această propunere legislativă datorită criticilor numeroase iscate de amendamentele adoptate de Comisia juridică, prin care se prevedea amnistierea infracţiunilor pedepsite cu închisoare de până la şase ani şi graţierea pedepselor cu închisoarea de până la şapte ani. Termenele iniţiale prevedeau până la patru ani pentru amnistie şi şapte ani pentru graţiere.

Valeriu Zgonea a declarat ulterior că acest proiect iniţiat de deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun va fi supus dezbaterii publice până la 1 februarie 2014, urmând ca apoi să fie dezbătut în Camera Deputaţilor.

Parlamentul ar putea rezolva problemele noilor Coduri penale

Senatorii şi deputaţii ar mai putea să discute modificarea Codului de procedură penală, pentru ca supravegherea tehnică să poată fi permisă şi înainte de începerea urmăririi penale.

Preşedintele Traian Băsescu a insistat ca premierul Victor Ponta să emită o ordonanţă de urgenţă care să îndrepte erorile Codului de procedură penală operând propunerile solicitate în septembrie 2013 de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Livia-Doina Stânciu, şi de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura-Codruţa Kovesi.

Articolul 140 din noul Cod de Procedură Penală prevede că "supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea".

Conform acestui text, procurorul nu mai poate supraveghea tehnic persoana vizată şi înaintea începerii urmăririi penale. Conform procedurilor judiciare, în momentul începerii urmăririi penale, persoanei respective trebuie să i se aducă la cunoştiinţă acest lucru.

Codul rutier

Senatorii au numai patru zile de la reluarea activităţii ca să ia o decizie în trei comisii de specialitate – Comisia pentru administraţie, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică - precum şi în plen în legătură cu controversatul proiect de lege al Guvernului pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, proiect care ar putea fi adoptat tacit în varianta pe care a propus-o Guvernul.

Senatul şi Camera Deputaţilor îşi vor alege conducerea pentru noua sesiune parlamentară

Luni, Senatul şi Camera Deputaţilor îşi vor alege conducerea celor două camere. Conform Regulamentului, fiecare cameră îşi va alege Biroul Permanent - vicepreşedinţi, secretari şi chestori - propunerile fiind făcute de grupurile parlamentare. Lista candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent se supune votului plenului camerei respective.