Consiliul pentru IMM solicită ca Registrului Comerţului să rămână o instituţie publică, care să nu fie preluată de Camera de Comerţ

Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că instituţia pe care o reprezintă va solicita ca Registrul Comerţului să nu fie preluat de Camera de Comerţ.

Prin urmare, IMM-urile întreabă: Registrul Comerţului şi 60 de milioane euro de la bugetul statului - cadou unei organizaţii de drept privat?
CNIPMMR susţine menţinerea statutului actual de instituţie publică a Registrului Comerţului, în subordinea Ministerului Justiţiei.

Poziţia Consiliului are în vedere impactul semnificativ negativ asupra mediului de afaceri în cazul aprobării trecerii Registrului Comerţului la Camera de Comerţ şi Industrie a României, vizând: respectarea Constituţiei României, acquis-ului comunitar şi practicilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene (UE), creşterea birocraţiei şi a cheltuielilor administrative ale întreprinzătorilor, dar şi reducerea importantă a veniturilor bugetare, sume foarte mari, de 60 milioane de euro urmând să fie trecute de la bugetul de stat, într-un buget privat, al Camerei de Comerţ, cu mărirea corespunzătoare a deficitului bugetar şi cu creşterea poverii fiscale asupra mediului de afaceri.

În cazul în care sunt disponibile la buget 60 milioane de euro, CNIPMMR solicită alocarea sumei respective pentru programe destinate IMM-urilor, pentru a fi în beneficiul tuturor întreprinderilor, 618.077 la număr, şi nu al unui ONG.

România este pe ultimul loc în Europa privind ponderea salariaţilor din economia privată

Poziţia României în ceea ce priveşte ponderea salariaţilor din sectorul privat în total populaţie, locul 21 (13,76%), este cu 14,73 p.p. mai mică decât cea a Elveţiei (locul 1: 28,49%) şi cu 12,82 p.p. mai mică decât cea a Danemarcei (locul 2: 26,57%).

În România, ponderea în total populaţie cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani a salariaţilor din sectorul privat se situează pe locul 20 (19,68%) – cu 22,20 p.p. mai mică decât cea a Elveţiei (locul 1: 41,88%) şi cu 20,83 p.p. mai mică decât cea a Danemarcei (locul 2: 40,51%).

Ponderea totalului salariaţilor (privat plus bugetar) în total populaţie de 15-64 ani (această categorie reprezentând baza de formare a populaţiei active) este cea mai redusă din cele 21 state analizate (26,51%), fiind cu 43,60 p.p. mai mică decât cea a Danemarcei (locul 1: 70,11%).

Ponderea în total salariaţi din sectorul privat a angajaţilor din Industrie se situează pe locul 3 (42,58%) – cu 2,81 p.p. mai mică decât cea a Cehiei (locul 1: 45,39%), şi cu 24,56 p.p. mai mare decât cea a Olandei (locul 21: 18,01%).

Ponderea în total salariaţi din sectorul privat a angajaţilor din Construcţii se situează pe locul 3 (10,17%) – cu 1,93 p.p. mai mică decât cea a Croaţiei (locul 1: 12,11%), şi cu 5,09 p.p. mai mare decât cea a Marii Britanii (locul 21: 5,08%).

Ponderea în total salariaţi din sectorul privat a angajaţilor din Comerţ se situează pe locul 19 (17,34%) – cu 7,06 p.p. mai mică decât cea a Marii Britanii (locul 1: 24,39%), şi cu 1,60 p.p. mai mare decât cea a Cehiei (locul 21: 15,73%).

Ponderea în total salariaţi din sectorul privat a angajaţilor din Servicii se situează pe locul 19 (29,91%) – cu 21,90 p.p. mai mică decât cea a Marii Britanii (locul 1: 51,82%), şi cu 3,31 p.p. mai mare decât cea a Croaţiei (locul 21: 3,31%).

Dintre primele cinci state cu cea mai mare pondere a salariaţilor din sectorul privat în total populaţie şi în total populaţie cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani, doar Cehia are o structură a pieţei forţei de muncă supradimensionate relativ (faţă de celelalte state) în sectorul industrial, în timp ce Elveţia, Danemarca, Olanda, Marea Britanie – prezintă o supradimensionare relativă în sectoarele comercial şi servicii .

Dintre cele cinci state cu cea mai mică pondere a salariaţilor din sectorul privat în total populaţie şi în total populaţie cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani, doar Irlanda şi Spania au o structură a pieţei forţei de muncă supradimensionate relativ în sectoarele comercial şi servicii, în timp ce România, Polonia şi Ungaria – prezintă o supradimensionare relativă în sectorul industrial.

Prin urmare, CNIPMMR consideră că prioritatea majoră a Guvernului României ar trebui să fie sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă prin creşterea numărului de salariaţi în sectorul economiei private.

CNIPMMR propune următoarele direcţii de acţiune: stimularea culturii antreprenoriale, acţionând în trei direcţii majore, stimularea dezvoltării regionale veritabile, înfiinţarea de unităţi (şcoli) de calificare în mediul rural şi derularea de programe de recalificare profesională şi de învăţare pe tot parcursul vieţii.

Consiliul pentru IMM cere reducerea comasarea şi simplificarea celor 276 de formulare fiscale

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită reducerea, comasarea şi simplicarea celor 276 de formulare fiscale. Prin urmare, Consiliul propune reducerea sub 150 a numărului actual de declaraţii fiscale.

De asemenea, CNIPMMR propune ca formularele fiscale să poată fi vizualizate online, să fie comasate pe termen mediu, să fie unificate declaraţiile care au legătură cu TVA (D300; D390; D394) şi a declaraţiilor D 205 în D 112.

În plus, Consiliul propune să fie realizată ă codificare unitară a tututor acestor formulare, atât cele fiscale, cât şi cele parafiscale după o anumită logică, în aşa fel încât un document sau o declaraţie să fie uşor de utilizat.