Nicolescu (CNIPMMR): Întreprinzătorii consideră inoportună introducerea impozitului forfetar

Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a declarat că 85% dintre întreprinzătorii participanţi la un sondaj consideră introducerea impozitul forfetar drept o măsură inoportună, în timp ce restul de 15% se pronunţă în favoarea acesteia.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 21 – 31 ianuarie 2013 o consultare ce vizează oportunitatea aplicării impozitului minim, domeniile în care ar putea fi utilizat, criteriile şi modalităţile de operaţionalizare, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro şi la nivelul membrilor portalului şi ai CNIPMMR.

Respondenţii acestui sondaj sunt în proporţie de 64% microîntreprinderi, 31% întreprinderi mici şi 5% persoane fizice autorizate (PFA).

La întrebarea, „Consideraţi oportună şi necesară reglementarea impozitului forfetar?”, 85% dintre cei chestionaţi consideră măsura privind impozitul forfetar drept inoportună, în timp ce restul de 15% se pronunţă în favoarea acesteia.

Referitor la scopul prioritar care ar trebui avut în vedere în reglementarea impozitului forfetar, 50% au indicat diminuarea evaziunii fiscale în domeniile economice selectate, 33% - reducerea cheltuielilor generale ale contribuabililor cărora li se va aplica acest mod de impozitare (cheltuieli de documentare, cheltuieli de asistare a inspecţiei fiscale, etc.), iar 17% consideră că scopul principal ar trebui să fie reprezentat de reducerea costurilor de administrare la nivelul instituţiilor statului.

La întrebarea „Ce principii ar trebui urmărite în reglementarea impozitului forfetar?”, 66% din respondenţi au indicat aplicarea doar asupra unor domenii de activitate economică, 17% - aplicarea pentru o anumită perioada de timp, iar neaplicarea lui pentru contribuabilii înregistraţi ca plătitori de TVA şi(sau accize au fost menţionate tot de 17%.

În ceea ce priveşte regimul aplicării impozitului forfetar, 83% din agenţii economici consideră că măsura ar trebui să fie obligatorie, în timp ce 17% se pronunţă în favoarea unui regim opţional.

La întrebarea, „În ce domenii consideraţi că ar trebui să se aplice impozitul forfetar?”, pensiunile sunt menţionate de 83% din respondenţi, hotelurile, restaurantele şi barurile sunt indicate de 67%, spălătoriile auto şi saloanele de înfrumuseţare – de 50%, iar atelierele de croitorie şi cele de încălţăminte – de 17%.

Referitor la criteriile care ar trebui avute în vedere la stabilirea cuantumului impozitului forfetar, cele mai frecvente elemente (50%) sunt: activităţile pe care le desfăşoară efectiv întreprinzătorii indiferent de obiectul principal de activitate, indicele de sezonalitate, vadul comercial şi amplasarea, fiind urmate de numărul de salariaţi (33%), obiectul principal şi secundar de activitate (17%) sau doar obiectul principal de activitate (17%).

La întrebarea, „Ce metodă ar trebui avută în vedere în stabilirea impozitului forfetar?”, 33% din respondenţi agreează o sumă fixă, în timp ce 67% se pronunţă în favoarea stabilirii unui prag minim la care să se adauge un procent în funcţie de categoria şi criteriile pe baza căruia se aplică.

În urma acestui sondaj, CNIPMMR recomandă Guvernului României ca, premergător introducerii impozitului forfetar, să se realizeze un studiu de impact profesionist şi comprehensiv, care, pe baza consultărilor cu patronatele reprezentative la nivel naţional şi cu ceilalţi stakeholderi implicaţi, să conducă la realizarea unei analize cost-beneficiu în dinamică pentru surprinderea riguroasă a fenomenelor economice pe: termen scurt: 1 an; termen mediu: 2-3 ani; termen lung: 4-5 ani.

Potrivit CNIPMMR, suplimentar acestui studiu de impact general, conform cerinţelor Comisiei Europene şi a celor mai bune practici din Uniunea Europeană, se impune realizarea „Testului IMM”, care să evidenţieze măsura în care sectorul IMM este afectat.

„Testul IMM” trebuie să identifice modalităţile prin care aplicarea măsurii analizate să se realizeze cu respectarea principiului proporţionalităţii şi a nediscriminării. În cazul în care analizele efectuate indică un impact disproporţionat asupra IMM-urilor sau o discriminare comparativ cu întreprinderile mari, se impun măsuri pentru temperarea acestor efecte nedorite.

”În vederea realizării studiilor de impact, este imperios necesar ca efectele estimate să vizeze cel puţin următoarele elemente: numărul şi dimensiunea întreprinderilor afectate; numărul total al salariaţilor din întreprinderile afectate; numărul şi dimensiunea întreprinderilor ce nu vor rezista pe piaţă; numărul de locuri de muncă desfiinţate; volumul şi structura costurilor din întreprinderile afectate; indicele preţurilor de consum; profitabilitatea întreprinderilor; capacitatea întreprinderilor de a realiza investiţii; capacitatea întreprinderilor de a derula activităţi de cercetare-dezvoltare şi de a inova, potrivit CNIPMMR.