Ovidiu Nicolescu (CNIPMMR): Pentru diminuarea birocraţiei trebuie ca administraţia să nu mai depindă de factorul politic (interviu)

Recent comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a abordat problema birocraţiei, care, în opinia oficialului european se numără printre principalele cauze pentru care gradul de absorbţie al fondurilor structurale al României a fost redus de-a lungul anilor. Dacian Cioloş consideră că procedurile birocratice din România în absorbţia fondurilor structurale sunt printre cele mai complexe din Europa şi că se pot face simplificări semnificative în special în “relaţiile instituţionale”.

Totuşi, comisarul European pentru Agricultură a precizat că procesul de simplificare a procedurilor va fi dificil şi că va produce temporar întârzieri în execuţia proiectelor şi programelor derulate din fonduri europene.

Despre acest subiect un reporter Epoch Times a discutat cu Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care este în asentimentul comisarului european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, considerând că “simplificarea procedurilor de licitaţii, de contractare şi de gestionare a proiectelor este o necesitate”.

Totodată, Ovidiu Nicolescu a adăugat că reforma în administraţie “a încetinit” în ultimii cinci sau şase ani şi că, pentru diminuarea birocraţiei din România este imperativ ca schimbările politice să nu le mai determine pe cele administrative, fiind necesară o delimitare clară a celor două domenii, respectiv cel politic şi cel administrativ.

Epoch Times prezintă cititorilor noştri interviul integral cu preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Ovidiu Nicolescu.

Reporter: Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş a afirmat recent că există “o legătură directă între birocraţie şi gradul de absorbţie, chiar dacă acesta nu este determinat numai de birocraţie. Orice schimbare de procedură înseamnă însă întârzieri”. Oficialul european a adăugat că “simplificări serioase” se pot face mai ales în “relaţiile interinstituţionale”. În acest context, cum vedeţi strategic metodele de reducere a birocraţiei?

Ovidiu Nicolescu: Este foarte clar că este necesară simplificarea procedurilor de licitaţii, a procedurilor de contractare şi a procedurilor de gestionare a proiectelor (din fonduri europene – n.r.). Dacă există posibilitatea ca această simplificare să se facă fără a bloca derularea proiectelor în curs, atunci este binevenită. Însă, dacă această simplificare blochează derularea proiectelor, pentru că trebuie schimbate formularele procedurilor, atunci ea, vreau să vă spun că anul acesta nu va produce efecte pozitive, ci numai negative.

Propunerea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România este următoare: pentru acest an să se meargă cu procedurile care au început, care au fost omologate şi care au fost prevăzute în contracte, chiar dacă sunt complicate, şi apoi să se stabilească rapid aceste proceduri simplificate şi începând de la anul să le implementăm pe cele simplificate, pentru a da timp tuturor şi administraţiei să înveţe şi beneficiarilor, pentru că se schimbă sistemul de raportare, se schimbă foarte multe lucruri. Noi avem proiecte strategice. Noi ştim că dacă schimbi acum fără nicio pregătire blochezi şi nu o să crească gradul de absorbţie, ci dimpotrivă. Pe anul acesta scade precis.

Deci, dumneavoastră consideraţi că trebuie să aşteptăm să fie realizată o creştere a gradului de absorbţie în acest an, prin proiectele derulate acum şi ulterior, din 2014, după o mai mare dezvoltare economică, să fie implementate procedurile de simplificare care să reducă birocraţia?

Sigur că da. Iar gradul de absorbţie creşte dacă statul îşi onorează obligaţiile din contractele de cofinanţare, dacă va fi motivat personalul de la autorităţi în funcţie de performanţe, dacă auditurile se fac constructiv şi mai ales dacă introducem proiecte foarte mari. Ori administrezi un proiect mic, ori administrezi un proiect mare, pentru autorităţi este acelaşi lucru şi ştim cu toţii că autorităţile n-au reuşit să-şi îndeplinească obligaţiile şi atunci să trecem pe proiecte mari, pe probleme esenţiale pentru economia românească şi societatea românească, unde se vor diminua şi cheltuielile de administraţie şi va creşte şi gradul de realizare a obiectivelor, a ţintelor care sunt obligatorii pentru România, care vor determina sumele pe care ţara noastră le va primi în viitor, pentru că lumea nu trebuie să fie înşelată. Faptul că i s-au dau României 40 de miliarde (pentru exerciţiul financiar 2014-2020 – n.r.) este o alocare principială, dar după aceea, când se uită la fiecare destinaţie, o să spună “domnule, dacă voi nu aţi fost în stare, cum să vă dăm atâta?”. Aceste fonduri se redistribuie la alţii.

Credeţi că de-a lungul timpului statul român a tergiversat rezolvarea birocraţiei, în condiţiile în care această problemă durează de mulţi ani şi afectează într-o măsură destul de mare gradul de absorbţie a fondurilor europene şi dezvoltarea economică?

Trebuie continuată în primul rând reforma administrativă şi trebuie făcută această separaţie pentru ca administraţia să nu mai depindă de factorul politic. Când se schimbă guvernul, trebuie să se schimbe numai ministrul şi secretarii de stat, iar unul să rămână întotdeauna, profesionistul, pentru că ştim cu toţii că au fost în toate guvernele şi sunt şi în guvernul actual miniştri şi secretari de stat care nu s-au ocupat niciodată de aceste probleme.

Diminuarea birocraţiei este o problemă care ţine de mai multe lucruri. În primul rând, acum circa 10 ani România a început reforma administraţiei, iar această reformă a administraţiei în ultimii cinci ani sau şase ani a încetinit, dacă nu s-a blocat. Deci, trebuie făcută această reformă. În al doilea rând, s-a constatat că în administraţie schimbările politice, şi vă reamintesc că anul trecut am avut trei guverne, (conduse pe rând de Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta – n.r.) se traduc întotdeauna în schimbări în administraţie. Dar dacă nu facem această separare în aşa fel încât schimbările politice să nu afecteze administraţia. Dacă fiecare nou ministru schimbă directorii, schimbă şefii de serviciu, îşi plasează rudele şi prietenii printre salariaţi, bineînţeles că aceştia, în cea mai mare parte, nu sunt competenţi, nu au cunoştinţe şi până să înveţe sistemul se blochează, creşte birocraţia, ş.a.m.d.

Deci, trebuie continuată în primul rând reforma administrativă şi trebuie făcută această separaţie pentru ca administraţia să nu mai depindă de factorul politic. Când se schimbă guvernul, trebuie să se schimbe numai ministrul şi secretarii de stat, iar unul să rămână întotdeauna, profesionistul, pentru că ştim cu toţii că au fost în toate guvernele şi sunt şi în guvernul actual miniştri şi secretari de stat care nu s-au ocupat de aceste probleme. Au ajuns miniştri să conducă ceva de care nu s-au ocupat niciodată.

Consideraţi că ar trebui făcută legislativ această demarcaţie între administrativ şi politic?

Sigur că da, trebuie făcută. De aceea spun că aceasta este o parte a reformei administraţiei care nu s-a finalizat. Asta trebuie făcută foarte clar. Nimeni nu are voie să umble aici pe alte criterii. Se fac contracte pe perioade de patru ani, se fac concursuri o dată la patru ani sau la cinci ani. Concursurile să se realizeze cu implicarea partenerilor sociali şi a societăţii civile, pentru că dacă pui acolo numai miniştri şi secretari de stat numiţi politic o să se avantajeze oamenii. Aşa se face în alte ţări. Prin urmare, proceduri există, abordări există în alte părţi care dau rezultate. Putem avea şi noi. Numai să vrem. Şi reţineţi, treaba asta cu birocraţia depinde numai de voinţa politică. Dacă atunci când vorbim despre alte probleme majore, stimularea investiţiilor este şi o problemă că nu ai bani, de nivel de dezvoltare economică, aici este vorba numai despre dorinţă. Dacă Guvernul Ponta vrea să facă ceva şi eu cred că vrea să facă ceva, trebuie să ia rapid măsuri de acest gen, să continue reforma administraţiei, aşa cum a fost ea prevăzută, să apeleze în continuare la asistenţă de la Uniunea Europeană, pentru ca ei ne dau pentru aşa ceva şi să facem şi noi o administraţie care să funcţioneze normal.

Şi dumneavoastră, ca preşedintele al CNIPMMR, veţi propune sau veţi sugera decidenţilor politici un proiect de lege care să separe administrativul de politic, care să contribuie la reforma administrativă şi implicit la reducerea birocraţiei?

Noi am spus acest lucru. Spre exemplu, la conferinţa de presă de acum două săptămâni, am anunţat că noi am identificat 260 de formulare care trebuie completate pentru Ministerul Finanţelor şi am propus ministerului să facem o echipă mixtă formată din specialiştii Ministerului Finanţelor şi specialiştii noştri şi cei de la alte patronate, sindicate şi să reducem, după opinia noastră din aceste 260 sau 267 se pot reduce cel puţin un sfert în acest an şi cel puţin un sfert încă un an. Deci se poate. Numai să se vrea. Avem propuneri concrete. Vicepreşedintele nostru de la Cluj, care conduce o mare firmă de consultanţă, a venit cu propunerea ca într-un formular să se introducă 12. Deci avem propuneri concrete. Ei trebuie să fie receptivi şi să le implementeze.

Prin urmare, trebuie să existe voinţă politică?

Da, bunăvoinţă politică şi trebuie făcut un efort pentru ca schimbarea asta implică schimbări de proceduri, trebuie proiectate documente, schimbate programele la calculatoare. Prin urmare, efortul este destul de mare, dar nu te costă suplimentar, pentru că pe oamenii din administraţie oricum îi plăteşti. Deci, primul lucru ar fi voinţa politică şi fireşte, dublată de capacitatea managerială, care înseamnă talent şi pregătire.