Ovidiu Nicolescu (CNIPMMR): Statul trebuie să aibă o politică stimulativă pentru reluarea investiţiilor

Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a afirmat joi, după discuţiile reprezentanţilor patronatelor cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), că În România “statul trebuie să aibă o politică stimulativă” pentru reluarea investiţiilor.

„S-a pornit de la premisa că echilibrele macroeconomice s-au restabilit şi acum ca România să îşi relanseze economia trebuie să stimulăm investiţiile. Deci acestea au fost discuţiile principale care s-au purtat, şi în acest context au fost mai multe elemente asupra cărora ne-am concentrat. Un element s-a referit la faptul că statul trebuie să aibă o politică stimulativă pentru ca privaţii să poată să investească mai mult şi în această privinţă s-a discutat de eliminarea impozitului pe profitul reinvestit şi alte măsuri din această categorie. Al doilea palier s-a referit la faptul că trebuie să se amplifice absorbţia fondurilor structurale şi s-au făcut sugestii referitoare la concentrarea pe proiecte mai mari care să facă mai uşor accesibile fondurile UE şi în acelaşi timp acestea să asigure rezolvarea unor probleme strategice ale economiei din România concomitent cu implicarea într-o măsură mai mare a statului în sensul să-şi onoreze obligaţiile de cofinanţare pe care le are prin proiectele care au fost semnate cu diverşii beneficiari”, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Preşedintele CNIPMMR a reiterat importanţa aplicării Directivei 7 a Uniunii Europene (UE) privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale a fost adoptată la data de 16 februarie 2011.

„De asemenea, s-a acordat o atenţie deosebită aplicării Directivei 7 a UE care trebuie şi în România implementată în luna martie care se referă la faptul că statul trebuie să îşi onoreze obligaţiile pe care le are prin contracte în 30 maxim 60 de zile, iar noi CNIPMMR şi ACPR (Alianţa Confederaţiilor Patronale din România – n.r.) am adresat întrebarea experţilor, dacă în bugetul statului pe acest an s-a prevăzut o sumă din care să acopere aceste resurse necesare. Răspunsul a fost că s-au alocat 3,5 miliarde de lei iar poziţia noastră a fost că această sumă este foarte bine venită dar din păcate nu este suficientă. După aprecierile noastre trebuie circa 6-7 miliarde de lei pentru a se ajunge cu plăţile la zi”, a precizat Ovidiu Nicolescu.

Ce prevede Directiva 7 a Uniunii Europene

Prin Directiva 7 a Uniunii Europene (UE), statele membre garantează că în tranzacţiile comerciale în care debitorul este o autoritate publică termenul de plată de regulă nu depăşeşte 30 de zile calendaristice de la data primirii de către debitor a facturii sau a unei cereri echivalente de plată.

Directiva se aplică tuturor plăţilor efectuate ca remuneraţii pentru tranzacţii comerciale, stabilind termene specifice pentru plata facturilor şi dreptul la despăgubire în cazul întârzierii efectuării plăţilor în toate tranzacţiile comerciale, indiferent dacă sunt realizate între întreprinderi sau între autorităţi publice şi întreprinderi.

Statele membre se asigură că, în tranzacţiile comerciale în care debitorul este o autoritate publică, creditorul este îndreptăţit, la expirarea termenului de 30 de zile să perceapă dobândă legală pentru efectuarea cu întârziere a plăţilor, fără a fi necesară o notificare.

Ca o regulă generală, în cazul întreprinderilor, termenul de plată stabilit în contract nu ar trebui să depăşească 60 de zile calendaristice, în afara cazului în care contractul prevede în mod expres dispoziţii contrare şi cu condiţia ca acest lucru să nu fie vădit inechitabil pentru creditor.

În cazul în care scadenţa sau termenul de plată nu sunt stabilite în contract, creditorul este îndreptăţit să perceapă dobândă pentru plăţile întârziate după 30 de zile calendaristice de la data primirii de către debitor a facturii sau a unei cereri echivalente de plată.

Dacă nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi nu a primit suma datorată la scadenţă, creditorul este îndreptăţit să perceapă dobândă pentru efectuarea cu întârziere a plăţilor, fără a fi necesară o notificare.

Se prevăd compensaţii pentru costurile de recuperare, reprezentate de o sumă fixă de 40 de euro, pe care creditorul are dreptul să o obţină de la debitor ca despăgubire minimă, fără a fi necesară o notificare.

Creditorul este îndreptăţit să solicite o despăgubire rezonabilă de la debitor pentru orice cheltuieli de recuperare care depăşesc suma fixă respectivă, precum cheltuielile suportate pentru angajarea unui avocat sau a unei firme de colectare a creanţelor;

Clauzele contractuale sau practicile care exclud achitarea unor dobânzi sau compensarea cheltuielilor de recuperare pentru efectuarea cu întârziere a plăţilor sunt considerate ca fiind vădit inechitabile;

Directiva prevede că se poate obţine un titlu executoriu inclusiv printr-o procedură de urgenţă şi indiferent de suma datorată, în mod normal în termen de 90 de zile calendaristice de la înaintarea acţiunii creditorilor sau de la solicitarea adresată instanţei sau altei autorităţi competente, cu condiţia ca suma datorată sau aspecte ale procedurii să nu fie contestate.

Organizaţiile recunoscute oficial ca reprezentante ale întreprinderilor sau ca organizaţii având interese legitime în reprezentarea acestora pot să se adreseze, în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă, instanţelor de judecată sau organelor administrative competente, în cazul în care clauzele contractuale sau practicile sunt vădit inechitabile şi, în consecinţă, pot aplica mijloacele potrivite şi eficiente pentru a împiedica aplicarea acestora.

Transpunerea Directivei trebuie asigurată până cel târziu la data de 16 martie 2013.

CNIPMMR solicită transpunerea în regim de urgenţă în România a Directivei 2011/7/UE, atrăgând atenţia că mai sunt doar 51 de zile până la expirarea termenului de transpunere.

„Referitor la «Proiectul de lege privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi publice», publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei, CNIPMMR consideră că sunt necesare modificări şi completări pentru asigurarea pe deplin a transpunerii Directivei 2011/7/UE, solicitând organizarea unei dezbateri cu confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, pentru consultarea acestora şi implicarea lor în procesul decizional”, relevă documentul instituţiei, remis redacţiei Epoch Times.

Nicolescu: Am transmis delegaţiei FMI necesitatea unei noi legi pentru dezvoltarea sectorului IMM

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că în discuţia purtată cu delegaţia FMI, reprezentanţii patronatelor au accentuat importanţa formulării unei noi legi prin care să fie dezvoltat mediul de afaceri, dar mai ales microîntreprinzătorii.

Nicolescu a adăugat că a cerut sprijinul delegaţiei FMI pentru că acest proiect de lege prin care va fi dezvoltat sectorul IMM, care a fost elaborat şi care este într-o fază foarte avansată şi care asigură implementarea în România a celor zece principii de la Small Business Act (SBA) şi a celor 93 de măsuri stabilite la nivel european, să fie adoptat cât mai curând.

În acelaşi context, preşedintele CNIPMMR a mai afirmat că le-a reamintit reprezentanţilor FMI că în economia românească sunt peste 600.000 de Întreprinderi Mici şi Mijlocii, dar numai 1.540 sunt firme mari. Acesta a completat că reacţia oficialilor Fondului Monetar Internaţional în ceea ce priveşte implementarea acestei legi a fost pozitivă.