Beijing-ul lansează un nou val de reeducare patriotică în Tibet. Închide mănăstiri budiste

Forţele de securitate chineze continuă represiunea împotriva tibetanilor.

Potrivit unor surse din Tibet, citate de publicaţia Tibet Post Internaţional, autorităţile chineze au închis trei mănăstiri tibetane budiste în districtul Driru, din regiunea Kham din estul Tibetului, călugării fiind forţaţi să plece. Partidul Comunist Chinez (PCC) a lansat din septembrie 2013 un nou val de "reeducare patriotică".

Potrivit surselor citate, „închiderea a avut loc după ce poliţia paramilitară chineză înconjurase mănăstirile de câteva săptămâni”, fiind vorba despre o zonă „în care localnicii tibetani se opuneau manifestărilor de loialitate forţată impuse de guvernul chinez”.

„Mănăstirile din Driru: Tarmoe, Dron-na şi Rabten au fost închise de către autorităţi în luna decembrie”, a informat un tibetan care trăieşte în exil, citând surse din regiune.

Incidentul a avut loc în timp ce poliţia militară chineză se ocupa de relansarea şi consolidarea unei campanii de „reeducare patriotică” în district, şi căutau să găsească călugări disidenţi şi să impună restricţii asupra activităţilor în comunităţile monahale.

Se pare că „un călugăr senior (pe nume Kalsang Dhondup) a fost arestat de către poliţia chineză după închiderea mănăstirii Dron-na. Toate camerele din mănăstiri au fost sigilate la 26 decembrie, şi poliţia a emis ulterior un ordin care le interzicea tuturor călugărilor să se întoarcă la mănăstirile lor”, au adăugat sursele.

De la lansarea campaniei de reeducare patriotică, administraţia locală a anunţat pedepsirea celor care refuză să respecte noile obligaţii impuse de regim. Tensiunile din Driru au escaladat atunci când autorităţile chineze au obligat tibetanii din câteva sate să arboreze drapelul chinez pe casele lor cu mai multe zile înainte de 1 octombrie 2013, ziua naţională a Chinei, fapt care a dus la revolte periculoase.

Tibetanii au fost ameninţaţi cu expulzarea din şcoli sau concedierea, suspendarea tratamentului medical şi interzicerea cultivării plantelor medicinale, una dintre principalele surse economice de trai în district.

„Tibetul este fericit”, susţin autorităţile

Propaganda Partidului Comunist susţine că a „eliberat” în 1950 regiunea himalayană de sub „jugul” unei teocraţii brutale, iar reconfirmarea acestei politici de represiune pune capăt speculaţiilor lansate de unii analişti. Aceştia sperau la o abordare mai conciliantă din partea noului preşedinte Xi Jinping, al cărui tată, fostul vicepremier reformator Xi Zhongxun, era în bune relaţii cu liderul spiritual tibetan Dalai Lama, aflat în exil din 1959.

Beijingul a susţinut în cadrul reuniunii din octombrie 2013 a Comisiei Organizaţiei Naţiunilor Unite de la Genova că „în prezent, Tibetul se dezvoltă pe plan economic, înregistrează progrese politice, are o cultură înfloritoare, o societate armonioasă şi un mediu înconjurător propice”.

„Poporul său este fericit şi sănătos”, au explicat comuniştii, adăugând că „dezvoltarea Tibetului nu poate fi disociată de această cale justă”.

Declaraţiile au stârnit furia tibetanilor aflaţi în exil, precum şi a grupurile de apărare a drepturilor omului, care acuză China că „loveşte cu piciorul” în cultura, religia, limba şi mediul tibetanilor şi că ar comite abuzuri grave în regiune. Aceştia au amintit că în ultimii trei ani peste 120 de tibetani şi-au dat foc în semn de protest faţă de politica represivă a Partidului Comunist Chinez în regiune, şi au avut loc sute de arestări.

Tibetul rămâne închis pentru observatorii externi din 2008, atunci când cel puţin 200 de oameni şi-au pierdut viaţa într-o revoltă împotriva regimului autoritar. Autorităţile chineze au condus o politică de persecuţie sistematică a tibetanilor, iar numeroase rapoarte ale grupurilor de drepturile omului au documentat o serie de abuzuri ale drepturilor civile şi politice, libertate religioasă, educaţie.

Un raport Human Rights Watch susţine că mii de protestatari şi tibetani au fost arestaţi fără a se urma vreun fel de proceduri legale, după care au fost supuşi unor procese „în condiţiile unui sistem judiciar politizat, controlat de organele de partid”.

Forţele de securitate chineze folosesc deseori tortura şi violenţa pentru a obţine mărturii şi declaraţii de la tibetanii reţinuţi, reiese din raportul citat.

Consolidarea controlului asupra tibetanilor a condus la creşterea dispariţiilor forţate şi a reţinerilor arbitrare, inclusiv în centrele de detenţie secrete care operează în afara legii, cunoscute sub numele de „închisori negre”.