Cioloş ia atitudine: Manevra şefului CCR, "o formă de cenzură nepermisă într-o democraţie"

Platforma România 100 consideră că decizia Curţii Constituţionale de a introduce condiţii suplimentare pentru publicarea opiniilor concurente sau separate în Monitorul Oficial reprezintă un precedent periculos care slăbeşte democraţia constituţională din ţară, prin afectarea statutului independent al judecătorului CCR, reiese dintr-un comunicat remis luni de organizaţia condusă de fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş.

Este de notorietate faptul că, de când Valer Dorneanu i-a luat locul lui Augustin Zegrean la şefia CCR, Curtea s-a remarcat printr-o serie de decizii controversate care au stârnit indignare în spaţiul public. După fiecare astfel de decizie, Livia Stanciu şi-a exprimat oficial nemulţumirea criticând dur abordarea majorităţii, însă acest lucru se pare că a deranjat destul de tare conducerea Curţii.

Astfel, pe 22 iunie, în Monitorul Oficial a apărut o hotărâre CCR semnată de Valer Dorneanu care stabileşte o serie de noi "reguli de redactare a opiniei separate sau concurente".

Potrivit platformei lui Cioloş, această hotărâre prevede că "opinia concurentă nu se poate transforma într-o critică la adresa deciziei Curţii Constituţionale", stabilind că opiniile separate sau concurente se transmit preşedintelui CCR şi care, după discutarea ei, "dacă constată că există abateri de la art. 1, poate cere judecătorului care a redactat-o refacerea ei".

În cazul în care judecătorul care a redactat opinia separată nu se conformează solicitării preşedintelui CCR, acesta poate decide prin rezoluţie ca respectiva opinie să nu se publice în Monitorul Oficial, pe site-ul CCR şi nici să nu se ataşeze la dosarul cauzei.

Cu toate acestea, Platforma România 100 atrage atenţia că Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale prevede următoarele: Judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, împreună cu decizia.

Prin urmare, platforma lui Cioloş a notat că Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale nu prevede nicio altă condiţie pentru ca opinia concurentă sau opinia separată să fie publicate în Monitorul Oficial al României, cu atât mai puţin un control din partea preşedintelui Curţii Constituţionale.

"Această hotărâre reprezintă o formă de cenzură nepermisă într-o democraţie constituţională care afectează în mod direct statutul independent al judecătorului Curţii Constituţionale, aşa cum acesta este prevăzut chiar de art. 145 din Constituţia României: Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia", a transmis Platforma România 100.

Organizaţia condusă de Cioloş a remarcat că, de la adoptarea legii de organizare a CCR, din anul 1992, dispoziţiile referitoare la redactarea opiniilor separate sau concurente nu au avut nevoie de "clarificări". Acest precedent este cu atât mai alarmant cu cât el poartă asupra unei decizii importante a Curţii, în legătură cu care fuseseră formulate şi motivate două opinii, (una concurentă şi una separată) în care un judecător Constituţional arată că:

(opinie concurentă) în cazul respingerii excepţiei ridicate de Avocatul Poporului privind posibilitatea unei persoane condamnate penal de a ocupa funcţia de membru al Guvernului ca inadmisibile, Curtea Constituţională nu ar fi trebuit să cerceteze fondul cauzei, cu atât mai puţin să interpreteze sintagma supusă controlului din Legea nr. 90/2001.

(opinie separată) în cazul respingerii excepţiei privind infracţiunea de abuz în serviciu, Curtea Constituţională nu se poate erija într-un legiuitor, aceasta conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 care prevede că CCR „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului” şi că, în ciuda acestui fapt, decizia CCR menţionează că „legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.”

"Un aspect deosebit de îngrijorător este reprezentat de faptul că această hotărâre a fost adoptată în data de 22 iunie, ulterior publicării celor două Decizii ale Curţii Constituţionale pe pagina www.ccr.ro, după care opinia concurentă şi opinia separată amintite mai sus au fost eliminate din documente, acestea fiind republicate", a subliniat organizaţia.

Platforma România 100 consideră acest act administrativ al Curţii "periculos la adresa democraţiei constituţionale, având în vedere miza politică evidentă a celor două excepţii de neconstituţionalitate în discuţie (cea privind posibilitatea ca o persoană condamnată penal să fie membru al Guvernului şi cea privind reglementarea pragului pentru abuzul în serviciu), ambele fiind direct legate de situaţia preşedintelui PSD, condamnat penal şi fără posibilitate de a face parte din Guvern şi cu un dosar privind abuzul în serviciu aflat pe rolul instanţelor."