Cinci urgenţe economice ale începutului de an - Andreea Paul

România intră în noul an cu cinci urgenţe economice de care depinde în mod direct repornirea motorului investiţiilor şi creşterea nivelului de trai al românilor, opinează deputatul Andreea Paul, prim-vicepreşedintele PNL.

Cele cinci mari urgenţe, în viziunea deputatului sunt eliminarea taxei pe clădirile speciale - aşa numita taxă pe stâlp - , eliminarea supraaccizei la carburant, eliminarea abuzurilor din preţul energiei electrice şi eliminarea "aberaţiilor din preţul gazelor".

Cea de a cincea urgenţă are legătură cu normele fiscale şi taxele, care, consideră Andreea Paul, trebuie simplificate şi adunate într-un Cod de Procedură Fiscală şi un nou Cod Fiscal rescrise.

Dacă pentru primele două puncte liberali au depus două proiecte legislative, pentru ultimele trei este nevoie de executiv, mai arată deputatul, într-o postare pe blogul personal.

Ca şi argumente, Andreea Paul susţine următoarele:

Taxa pe stâlp

Taxa pe echipamentele de producţie este o aberaţie economică pentru România care trebuie să se dezvolte prin investiţii şi locuri de muncă noi, explică deputatul, precizând că în anul 2014 circa 1,5 miliarde lei din investiţiile private au fost blocate în bugetul de stat prin introducerea taxei pe clădirile speciale, în acest an un alt miliard de lei urmează să fie înghiţit de bugetul public.

"Niciun alt stat european nu şi-a nenorocit investitorii cu o taxă atât de mare pe clădirile speciale aşa cum a făcut-o PSD, chiar şi după diminuarea sa la 1% începând cu anul 2015.", adaugă Andreea Paul, afirmând că România nu are nevoie de o taxă de stâlp diminuată, ci complet eliminată.

"După ce ajungem la nivelul mediu de trai european putem regândi o formă flexibilă a taxei pe clădirile speciale, aplicată şi colectată la nivel local, care să asigure costurile de înlocuire a clădirilor speciale, aşa cum există în statele dezvoltate.", mai precizează Andreea Paul.

Eliminarea supraaccizei la carburant

Românii au ajuns, la începutul lui 2015 să cumpere benzina mai scump decât austriecii, luxemburghezii, spaniolii, polonezii, cehii, bulgarii şi ungurii. O situaţie similară se înregistrează şi la motorină, preţul final la consumatorul român fiind mai mare decât în Austria, Germania, Franţa, Luxemburg, Polonia, Cehia, Bulgaria sau Ungaria (sursa: https://www.energy.eu/fuelprices/, 2 ianuarie 2015), explică prim vicepreşedintele PNL.

"Introducerea supraaccizei la carburant a fost şi este o aberaţie economică care trebuie urgent corectată. Am ajuns ca într-o ţară plină de resurse să plătim mai scump plinul de carburant decât ţări mult mai dezvoltate decât noi, cu salarii mult mai mari, dar fără resurse. " scrie Andreea Paul, reamintind ca preţul carburanţilor intră în costurile tuturor bunurilor şi serviciilor pe care le consumăm.

"Avantajul competitiv dat de înzestrarea României cu resurse naturale este distrus de proastele decizii guvernamentale ale PSD.", concluzionează Paul.

Eliminarea abuzurilor din preţul energiei electrice

Diferenţa dintre preţul energiei electrice la furnizor şi la consumator este nejustificat de mare, arată Andrea Paul şi acest lucru se întâmplă deoarece preţul final este încărcat cu o mulţime de costuri greu de înţeles şi pentru un economist.

"Când deschizi factura la energie electrică te ia ameţeala când citeşti pe spate cu câte costuri este încărcat preţul final, chiar şi dacă eşti un bun economist. Vezi un exemplu aici: http://energy-center.ro/actualitate-news/legislaţie/ce-se-ascunde-în-spatele-facturii-de-energie-şi-cum-sunt-furati-consumatorii-in-umbra-legii/. "., scrie deputatul intrebandu-se ce au făcut instituţiile responsabile cu monitorizarea costurilor.

"O altă aberaţie ce trebuie eliminată din facturile românilor şi care ne afectează direct buzunarele este acciza raportata la un curs fictiv, ireal, de peste 4,73 lei/euro, prin care statul român pune noi biruri nu doar pe energia electrică, ci şi pe carburanţi, atât în anul 2014, cât şi în anul 2015 fixată în lei la acelaşi curs ireal.", reaminteşte Andreea Paul.

Eliminarea "aberaţiilor din preţul gazelor"

"Cotaţia gazului pe piaţa austriacă este de 283 dolari la mia de metri cubi (într-o ţară net importatoare de gaz), iar la producătorii şi industriaşii români costul este de 298 dolari la mia de metri cubi (într-o ţară producătoare de gaz). " îşi începe Andreea Paul expozeul pe acest subiect.

Deputatul mai opinează că Hotărârea de Guvern din 22 ianuarie 2013 privind preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţie internă, adoptată de guvernul PSD, în vigoare până la finele anului 2014, a însemnat distrugerea perspectivelor de dezvoltare ale economiei româneşti şi lupta ei permanentă pentru supravieţuire, românii plătind a a doua cea mai mare creştere a preţurilor la gaze între 2013 şi 2014 din UE.

"Dezavantajele economice aduse industriei româneşti trebuie urgent corectate de ANRE, chemată să stabilească mecanismul preţurilor şi nivelul real al costurilor. La nivelul consumatorilor casnici, românii au plătit a doua cea mai mare creştere a preţurilor la gaze între 2013 şi 2014 din UE, după portughezi (sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Percentage_change_in_natural_gas_prices_for_household_consumers.png). Consumatorii industriali români au suportat a şasea creştere a preţurilor din UE în aceeaşi perioadă (sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Percentage_change_in_naturalgas_prices_for_industrial_consumers.png)", arată prim vicepreşedintele PNL.

Legislaţia fiscală

"Haosul din legislaţia fiscală este marcat de recordul negativ în viteză de schimbare a fiscalităţii din ultimii 10 ani. Recordul negativ în impredictibilitatea costisitoare sub guvernul PSD este paradoxal în vremuri de creştere, nu de criză economică. Aşadar, eliminarea anomaliilor fiscale, simplificarea birocraţiei din normele fiscale şi rescrierea Codului Fiscal, promise în fiecare an, trebuie să devină fapte în anul 2015." opinează Andreea Paul.

Deputatul mai arată că la nivelul taxelor principale, inclusiv Bulgaria stă mai bine decât noi. Astfel, cota unică este de 10% în Bulgaria, versus 16% în România; TVA-ul este 20% în Bulgaria şi 24% în România iar contribuţiile de asigurări sociale se ridică la 31,4% în Bulgaria (din care 18,5% pentru companii şi 12,9% pentru angajaţi) şi la 54,5% în România (din care 38,45% pentru companii şi 16,05% pentru angajaţi).