Andreea Paul, previziuni sumbre: Nu-mi doresc ca anul 2015 să fie încă un an de auto-sabotaj economic

Cum va arăta anul economic 2015? Nu prea bine susţine prim-vicepreşedintele PDL, Andreea Paul, care a încercat, în cadrul unei analize postate pe blogul personal, că prezinte imaginea de ansamblu a "celui de-al cincilea an cu creştere economică modestă" pentru ţara noastră.

"2015 nu se arată un an uşor. Semnalele internaţionale sunt neclare. Nu mai e o chestiune "dacă" va apărea o nouă criză, ci "când". Nu exclud ca variantă anul 2015. Când spun asta mă uit la burse, la bănci şi la datoriile globale", susţine liderul PDL.

BURSE

Andreea Paul a început prezentarea cu oglinda economiilor. Indicii bursieri americani sunt cu o treime peste vârful dinaintea crizei. În Europa doar Germania evoluează solid, cu un indice cu peste 23% mai mare decât în 2007. Restul pieţelor financiare importante, inclusiv cele asiatice, au indicii bursieri la cotaţiile dinaintea crizei sau chiar sub.

"Anormalul apare în veselia bursieră americană, unde sesizez o puternică exuberanţă speculativă, fără punţi solide cu economia reală. Indicele Dow Jones s-a gonflat artificial de aproape trei ori din martie 2009 până în prezent. Apare automat şi riscul iminent al unei noi căderi brutale şi panică pe piaţa mondială", a precizat aceasta.

BĂNCI

Remarcând semnalele recente, tot mai dese, în rapoartele mondiale care "ne aduc argumente că nu s-a rezolvat problema gravă a sistemelor bancare din umbră", Andreea Paul reaminteşte că de aici a pornit cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial.

"E vorba de aşa-numitele "shadow banking systems" în care instituţiile financiare ascund problemele reale din bilanţ şi scapă controlului public. Jumătate din activele bancare globale sunt legate de sistemele bancare din umbră, multe din ele în zonele paradisurilor fiscale", a explicat liderul PDL.

DATORII

"Ceea ce am observat în viaţă, în muncă şi în călătoriile mele este că preţurile au crescut mult, cu excepţia petrolului în 2014, dar calitatea serviciilor şi a bunurilor în lume au scăzut în plină criză şi după. E o aberaţie explicabilă prin creşterea în continuare a datoriilor, fără să se înţeleagă prea bine lecţiile ultimei crize în care finanţele s-au decuplat de la economia reală. Ţările continuă să se împrumute şi să consume mai mult decât produc. Datoriile globale cresc rapid şi sunt de peste două ori mai mari decât PIB-ul global, excluzând aici datoriile generate de instituţiile financiare. Crearea de datorie nu poate depăşi creşterea economică pe termen lung căci trebuie plătite dobânzile. Altfel sistemul economic crapă, aşa cum s-a întâmplat în anii 2007-2008", a explicat aceasta.

Global, situaţia nu arată bine

Chiar dacă recentul mecanism european de monitorizare a datoriilor şi a stabilităţii economiilor este ambiţios, în Europa problemele rămân mari, a arătat aceasta, dând exemplul Greciei care nu şi-a rezolvat problemele, cum nici Franţa, Spania sau Italia nu au făcut acest lucru. Între timp, Ungaria este impredictibilă, Bulgaria evoluează lent, şi România la fel.

Zona Euro, chiar dacă mai câştigă un membru la 1 ian 2015 – Lituania, riscă să stagneze prea mult timp în jurul unei creşteri de 1%, cu un şomaj de peste 10% şi cu datorie publică la pragul record de 95% din PIB în 2015, a arăta Andreea Paul, amintind şi de faptul că la nord de ţara noastră este un conflict economico-militar în Ucraina în plină desfăşurare. Totodată, aceasta este de părere că ritmul de creştere economică a Chinei şi Braziliei va încetini aproape sigur în 2015, iar în Rusia se prevede o criză semnificativă din cauza sancţiunilor economice impuse şi a scăderii preţului mondial al petrolului.

România

"România este dependentă de evoluţiile economice internaţionale, europene, pe lângă problemele noastre specifice interne. Cea mai mare problemă a noastră este că nu avem un motor intern economic puternic care să ne păzească de turbulenţele internaţionale, aşa cum are de pildă Germania sau chiar Polonia. Populaţia noastră îmbătrâneşte cel mai repede în UE şi riscurile economice se adâncesc an de an. Nu văd de unde să obţinem creşteri economice relevante în anii care vin, pe care să le resimtă majoritatea cetăţenilor, fără o strategie de viitor, fără o schimbare reală, fără un buget care să ne dea o direcţie, fără a avea programate investiţii inteligente sau fără agende clare pentru locuri de muncă şi echitate", a afirmat prim-vicepreşedintele PDL.

În 2014, creşterea reală a PIB s-a bazat pe cerere internă şi pe exporturi nete. Formarea brută de capital fix a fost negativă în 2014 şi a încetinit creşterea economică reală. În opinia acesteia, în 2015, creşterea economică va fi susţinută de consumul privat şi de formarea brută de capital. Când nu ai capacităţi de producţie, creşterea cheltuielilor cu consumul privat în 2015 duce la creşterea mai rapidă a importurilor decât a exporturilor, aşadar la o contribuţie negativă a comerţului la creşterea reală a PIB în 2015.

Andreea Paul a ajuns la concluzia că 2015 este "anul capcanei economice a României în cifra 2": creştere economică de peste 2%, inflaţie uşor peste 2%, consum privat şi deficit bugetar uşor sub 2%, formare profesională continuă la doar 2% din populaţie.

"Ori noi avem nevoie de creştere economică medie de 4-5% pe termen lung pentru a ignore decalajele de dezvoltare faţă de media europeană în generaţia mea", a adăugat aceasta.

Provocări actuale reale legate de capital, forţă de muncă şi productivitate

Întreprinderile mici şi mijlocii sunt sufocate la noi de reglementări şi fiscalitate, deşi ele generează peste 85% din noile locuri de muncă în Europa. Educaţia este decuplată de economia reală, în contextul în care 80% din absolvenţii de studii superioare lucrează în alte domenii decât pentru cele în care s-au pregătit.

O altă problemă remarcată de liderul PDL este că industria românească nu este susţinută, se zbate pentru supravieţuire, iar norocul este în bună măsură argumentul salvării. Noroc cu cei câţiva actori industriali cu capital străin şi câţiva români încăpăţânaţi să reziste care susţin economia. Industria europeană are ca ţintă să ajungă de la 16% la 20% în PIB până în anul 2020. La români nicio ţintă, niciun plan de acţiuni, niciun buget.

Resursele sunt înstrăinate ieftin, aceasta plângându-se ca aude, din păcate, tot mai des invocat argumentul oamenilor de afaceri autohtoni: "în România nu mai e loc de capital românesc."

La bănci, Andreea Paul a observat că obţinem dobânzi ridicole la depozite, adeseori mult sub 1%, şi la credite de 7% sau chiar mai mult. De altfel, nu este creditată economia reală. De unde dezvoltare?

Anul 2015 - Pregătiţi-vă pentru ceea ce e mai rău, speraţi la ceea ce e mai bun şi bazaţi-vă pe surprize

"Statul român îşi propune să consume mai mult decât produce cu 92 de euro pe secundă în anul 2015, fără un pachet de măsuri pentru investiţii, educaţie, muncă şi dezvoltare, în timp ce evaziunea fiscală este estimată la 680 de euro pe secundă. Îmi doresc o Românie mult mai disciplinată bugetar şi mai ambiţioasă economic. Bugetul României trebuie direcţionat în mai mare măsură spre educaţie, sănătate şi locuri de muncă. Fondurile publice trebuie orientate spre stimularea investiţiilor private în economia reală. Este ridicol să finanţăm prin asistenţă socială forţa de muncă activă care poate, dar refuză să lucreze pentru că ajutorul social pe care-l primeşte îl satisface", a mai precizat prim-vicepreşedintele PDL.

"Strategia care a funcţionat brici a fost auto-sabotarea economică. Nu-mi doresc ca anul 2015 să fie încă un an de auto-sabotaj economic în care investiţiile, drumurile şi fondurile europene rămân doar pe hârtie, iar sărăcia se adânceşte. Bucuria micilor plusuri asigurat din buget la veniturile românilor va dispărea când vom vedea că preţurile au crescut mult mai repede şi că ce câştigăm pe o parte, plătim de două ori mai scump la facturi. Dar şi când vom înţelege că împrumuturile statului român pentru a acoperi aceste creşteri vor fi rambursate tot de români, prin munca lor şi taxele plătite" a continuat aceasta.

Ce vom cumpăra mai scump la anul? Cam toate, este de părere Andreea Paul, în contextul în care laptele şi cafeaua se scumpesc tare în 2015 în toată lumea, preţul petrolului va creşte şi el la circa 80 de dolari pe baril, după ce a scăzut la circa 60 de dolari la sfârşitul anului 2014. Petrolul va creşte pentru că Arabia Saudită şi-a construit bugetul ţării pe aceasta previziune medie de 80 de dolari pe baril pentru anul 2015, această ţară fiind cel mai mare exportator de petrol, al cărui buget depinde în proporţie de aproape 90% de veniturile încasate din petrol.

"În concluzie, recomandarea tradiţională rămâne valabilă: Pregătiţi-vă pentru ceea ce e mai rău, speraţi la ceea ce e mai bun şi bazaţi-vă pe surprize", a încheiat Andreea Paul.