Chinuită de sancţiuni, Rusia se confruntă cu o scădere la preţul petrolului

(SAKIS MITROLIDIS / AFP / Getty Images)

Preţul ţiţeiului din Urali, principalul produs de export al Rusiei şi sprijinul principal pentru bugetul rus, a scăzut sub 100 de dolari săptămâna aceasta pentru prima oară în mai mult de un an, după ce se ridicase cu 15 dolari în numai o lună, conform unui articol MoscowTimes.

Rusia se bazează pe exporturile de hidrocarburi pentru 50% din bugetul său. Deja aflată sub presiune din cauza sancţiunilor Occidentului şi aflată în pragul recesiunii, o scădere bruscă a preţului la petrol ar putea aduce o lovitură semnificativă economiei ruse.

Atât guvernul rus cât şi principalele companii petroliere ale ţării vor aplana cu uşurinţă scăderea de preţ – în condiţiile în care este temporară, au estimat analiştii, marţi.

Ţiţeiul din Urali era cotat, marţi, la numai 97 de dolari pe baril, iar ”când preţul va ajunge la 95 de dolari va începe o scădere economică. Scăderea preţului la 80 de dolari pe baril va provoca o criză, cauzând ieşiri suplimentare de capital, slăbirea rublei şi scăderea nivelului investiţiilor în industria petrolieră şi în sectoarele aferente ale economiei”, a declarat Valery Mironov, şeful economist al Şcolii de Economiei din cadrul Centrului de Dezvoltare.

Preţul mediu al ţiţeiului din Urali ajunge la aproximativ 110 dolari pe baril în acest an, iar scăderea bruscă sub 100 de dolari ar trebui să dureze o perioadă mai lungă pentru a determina şi o scădere a preţului mediu. Ministerul rus al Finanţei se aşteaptă să înregistreze un mic surplus la buget în cazul în care preţul barilului se menţine sub 104 dolari.

Mai mult, o rublă slabă ajută la minimizarea pagubelor. Petrolul este vândut în dolari, iar fiecare dolar cumpără acum cu 10% mai multe ruble decât la începutul anului, ajutând la strângerea profitului guvernului.

Surprins

Scăderea bruscă a preţurilor a venit ca o surpriză, a declarat Mironov, în timp ce majoritatea experţilor, atât în Rusia cât şi peste graniţe, au prevăzut un preţ mediu de 105 dolari pe baril atât pe termen lung cât şi scurt.

Dar îngrijorarea că violenţele din Ucraina, Irak şi Libia vor cauza o întrerupere majoră a furnizărilor de resurse energetice continuă să crească. Într-adevar, compania petrolieră numărul doi a Rusiei, Lukoil, a anunţat derularea primului transport de ţiţei de pe un câmp petrolier din Irak. În acelaşi timp, rezerva globală este abundentă iar o creştere economică mai mică decât era prevăzut în Europa, Statele Unite şi China presupune şi o cerere mai mică.

Potrivit Reuters, fiecare dolar în minus la preţul petrolului reduce cu aproximativ 1,4 miliarde de dolari profiturilor provenite din taxele federale ruse. Iar asta reduce mai departe abilitatea guvernului de a cheltuii şi investi, dar, dacă preţul barilului nu îşi revine, vor fi ameninţate şi programele de investiţii a marilor companii petroliere ale Rusiei, a explicat Andrei Policiuk, un analist în gaze şi petrol de la Raiffeisenbank.

”Toate proiectele de investiţii [ale marilor companii petroliere ruse] se bazează pe estimări ale creşterilor, nu pe scăderi ale preţurilor”, a declarat acesta.

Una din companiile lovite direct ar fi cel mai mare producător petrolier al Rusiei, Rosneft, compania care a beneficiat masiv după demontarea gigantului Yukos, care are câteva proiecte de investiţii scumpe precum explorarea în Arctica şi este încărcată cu o datorie de 1,5 trilioane de ruble (44 miliarde de dolari), potrivit rapoartelor din prima jumătate a anului.

Rosneft a fost exclusă de pe pieţele de capital Occidentale de sancţiunile aplicate de Statele Unite în urma implicării Rusiei în Ucraina, deteriorând abilitatea companiei de a refinanţa datoriile scadente. În timp ce alte companii nu au fost sancţionate direct, costul internaţional al împrumuturilor a crescut brusc pentru firmele ruse. Iar băncile Rusiei nu au destui bani lichizi pregătiţi pentru a refinanţa vasta industrie petrolieră a ţării.

Preţul acţiunilor Rosneft a crescut cu 1,2% în Moscova, marţi. Iar acţiunile Lukoil au crescut cu 1%.

Doar un semnal

Pe termen lung, preţul petrolului este probabil să mai scadă sau să mai crească, apreciază analiştii. Preţurile reacţionează mai mult la situaţia geopolitică decât la factorii economici reali, a declarat Denis Davydov, şeful analist al Nordea Bank.

Cererile vor rămâne destul de mari pentru a egala rezervele, şi este improbabil ca abundenţa noilor volume promise de boomul ţiţeiului de şist al Statelor Unite să coboare preţurile.

”Preţul ţiţeiului de şist este mai scump decât ţiţeiul extras prin metodele convenţionale. În plus, odată cu trecerea timpului vor fi mai puţine resurse la îndemână, ceea ce înseamnă că preţurile de producţie vor creşte, crescând şi preţurile”, a declarat Alexander Pasecinik, şeful departamentului analitic al Fondul Naţional de Securitate a Energiei din Moscova.

Paşecinik a prezis că preţurile medii ale petrolului de la sfârşitului lui 2014 vor fi mai mari decât cele din anul trecut.

Angajatorul lui Polişciuk, Raiffesenbank, estimează că preţurile medii ale petrolului vor creşte până la un maxim de 120 de dolari pe baril, în 2015, şi până la 125 de dolari în 2016.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Economie