Cheia soluţionării tensiunilor din Marea Chinei de Sud este Indonezia

Secretarul de stat american Hillary Clinton împreună cu preşedintele indonezian Bambang Susilo Yudhoyono, Jakarta 4 septembrie 2012
Secretarul de stat american Hillary Clinton împreună cu preşedintele indonezian Bambang Susilo Yudhoyono, Jakarta 4 septembrie 2012 (Jim Wwatson / AFP / GettyImages)

Pe măsură ce turul de 10 zile al secretarului de stat american Hillary Clinton în Asia-Pacific se apropie de sfârşit, Indonezia este tot mai mult privită drept cheia soluţionării tensiunilor din Marea Chinei de Sud.

Indonezia este economia cu cea mai rapidă creştere din Asia, după China, şi cea mai mare economie din Asia de Sud-Est. Naţiunea a fost activă în încurajarea membrilor forumului Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) să formuleze un cod de conduită pentru rezolvarea disputelor teritoriale şi maritime.

"În lipsa unui cod de conduită, în lipsa unui proces diplomatic, putem fi siguri că vor exista mai multe incidente şi tensiuni în regiunea noastră", a declarat ministrul indonezian de externe Marty Natalegawa în cadrul reuniunilor cu Clinton din Indonezia, săptămâna trecută. "Deci ar fi o relaţie câştig-câştig: nu numai că este corect ca ASEAN să fie unită, dar este şi un lucru inteligent."

Vikram Nehru, asociat senior în cadrul Programului Asia de la Carnegie Endowment for Internaţional Peace, a afirmat că Indonezia este bine poziţionată pentru a conduce ordinea de zi, fiind văzută de alte naţiuni asiatice drept "un broker onest", independent şi fără un interes legitim.

"Nu are nimic de câştigat din situaţia în sine, nici un alt avantaj decât o soluţie paşnică", a spus el.

Fiind un arhipelag cu peste 15.000 de insule şi fără o legătură cu partea continentală a Asiei de Sud-Est, Indonezia este total dependentă de transportul maritim pentru comerţ.

Supraveghind a patra populaţie ca mărime din lume, principala preocupare a liderilor ţării este menţinerea stabilităţii în regiune şi pe drumurile maritime. Ei ar dori să ajungă la acorduri privind o varietate de chestiuni regionale, cum ar fi pirateria maritimă, libertatea de navigaţie, ajutor în caz de dezastre şi pregătirea pentru dezastre.

"Acestea sunt lucrurile în care se doreşte o mai mare cooperare, dar tensiunile din Marea Chinei de Sud sunt un obstacol in acest sens", a spus Nehru.

Codul de conduită

China, Vietnam, Malaezia, Taiwan, Brunei şi Filipine au pretenţii teritoriale concurente îndelungate asupra anumitor părţi din Marea Chinei de Sud. Acestea au fost agravate de o Chină dezvoltată, care a devenit din ce în ce mai asertivă în revendicarea dreptului de proprietate asupra întregii mări.

Jakarta, capitala Indoneziei, găzduieşte secretariatul forumului regional ASEAN, însărcinat cu elaborarea unui cod de conduită care să prevadă anumite orientări privind soluţionarea cererilor concurente.

Membrii ASEAN nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la această problemă, în acest an nereuşind nici măcar să publice comunicatul comun tradiţional de la încheierea reuniunilor sale anuale - pentru prima dată în istoria sa de 45 de ani. Eşecul a fost în mare măsură văzut ca un rezultat al presiunii Chinei, care nu este membră şi care vrea să negocieze bilateral disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud cu statele membre.

Ministrul indonezian de externe Natalegawa a urmărit îndeaproape această problemă, propunând propriul plan cu şase puncte, care ar începe prin atenuarea tensiunilor înainte de a trece la discuţii privind strategii de soluţionare a litigiilor.

"Este important să subliniem că unitatea ASEAN nu este menită să fie în detrimentul niciunei alte părţi", a declarat el la întâlnirea cu Clinton. "Nu este treaba noastră să ne adunăm pentru a încolţi sau a ataca nicio altă ţară."

Clinton s-a întâlnit cu conducerea indoneziană şi cu secretariatul ASEAN în drum spre China, înainte de a merge în Timorul de Est şi apoi în Brunei, ultima sa oprire înainte de Vladivostok, unde liderii APEC se întâlnesc în acest week-end.

"Noi credem că naţiunile din regiune ar trebui să colaboreze pentru a rezolva disputele, fără constrângere, fără intimidare, fără ameninţări, şi, desigur, fără folosirea forţei", a declarat ea secretariatului ASEAN.

Vizită lui Clinton în Timorul de Est a coincis cu cea de-a 10-a aniversare de la câştigarea independenţei faţă de Indonezia, după mulţi ani de lupte brutale. În acel moment, regimul militar era dominant în Indonezia, dar actualul preşedinte, Susilo Bambang Yudhoyono, a avut un rol esenţial în introducerea statului civil şi a unei guvernări mai democratice.

Vorbind alături de preşedintele Timorului, Xanana Gusmão, Clinton a afirmat că s-a simţit încurajată de progresele din mica democraţie de puţin peste 1 milion de locuitori. Ea a menţionat că 60 la sută din populaţie este sub 25 de ani şi a anunţat un program de burse în valoare de 6.5 de milioane de dolari, pentru studenţii din Timorul de Est care vor să studieze în Statele Unite ale Americii.

Clinton va fi primul secretar de stat care a vizitat vreodată sultanatul Brunei. Cu o populaţie mai mică de o jumătate de milion de locuitori, şi bogată în petrol şi gaze naturale, Brunei este cea de-a cincea cea mai bogată ţară din lume, cu unul dintre cele mai înalte standarde de trai la nivel mondial.

Brunei va găzdui anul viitor forumul ASEAN şi Summit-ul Asia de Est.

Într-un rezumat, un înalt oficial american a descris Brunei, împreună cu Malaezia şi Singapore, la fel de importante în sprijinirea unei soluţii ASEAN pentru disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud, dar a adăugat că "statul lider în acest efort este în mod clar Indonezia".