Summitul ASEAN se încheie într-un punct mort în privinţa disputei despre Marea Chinei de Sud

Discuţiile de săptămâna trecută din Asia de sud-est, care s-au concentrat asupra disputelor teritoriale din Marea Chinei de Sud, s-au încheiat vineri cu rezultate dezamăgitoare, când, pentru prima dată, participanţii celui de-al 45-lea Summit ASEAN al Miniştrilor de Externe nu au reuşit să ajungă la un acord.

Acesta este văzut de mulţi ca fiind un semn al sporirii tensiunii în jurul acestei probleme, iar speranţa unui acord asupra unui Cod de Conduită maritim, care ar implica şi China, pare îndepărtată pentru moment.

Deşi China nu este membru al ASEAN (Asociaţia Naţiunilor Asiei de Sud-Est), este, cu toate acestea, nucleul disputei. Refuză negocieri multilaterale cu ASEAN în privinţa pretenţiilor sale teritoriale asupra întregii Mări a Chinei de Sud, susţinând că problemele ar trebui rezolvate bilateral.

Ţara gazdă, Cambodgia, a fost acum acuzată de către Filipine că acţionează la comanda Chinei, iar Cambodgia, la rândul său acuză celelalte ţări membre de sabotarea procesului, prin concentrarea pe dispute specifice.

Departamentul Filipinez pentru Afaceri Externe a afirmat vineri într-o declaraţie că „deplânge” lipsa emiterii unei declaraţii unanime. Este „nevoie să se facă o excepţie consistentă” de la modul de formulare al declaraţiei prezidiului care a afirmat că eşecul a fost cauzat de un „conflict bilateral între unele state membre ASEAN şi o ţară vecină”.

Conform filipinezilor, „mai multe state membre ASEAN şi secretariatul ASEAN au susţinut poziţia filipinezilor”, care spune că disputa privind Scarborough Shoals ar trebui menţionată în declaraţia comună. Acest grup de insule sunt incluse în disputa dintre Filipine şi China.

Ministrul de Externe al Cambodgiei, Hor Namhong, a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă: „Cambodgia a luat o poziţie de principiu” nelăsând Summitul Miniştrilor de Externe ASEAN să devină un „tribunal care să decidă rezultatul disputei” dintre China şi Filipine. Comentatorii au interpretat această mişcare ca fiind un semn al influenţei Chinei asupra ţării aliate acesteia - Cambodgia, care se află într-o strictă dependenţă economică faţă de China.

În conformitate cu sursele diplomatice citate de AFP, negocierile au fost tensionate şi aprinse. Unii oameni văd asta ca fiind semnul unei posibile rupturi în cadrul familiei ASEAN, relativ strânsă înainte, care ar fi spre beneficiul Chinei, făcând viitoarele negocieri privind problema Mării Chinei de Sud chiar mai spinoase.

Deşi majoritatea participanţilor şi-au exprimat frustrarea şi dezamăgirea, unii au fost mai moderaţi şi încrezători. Secretarul general al ASEAN Surin Pitsuwan a minimalizat disputa, accentuând că se referea la o singură problemă. A spus că ţările ASEAN au acum o „responsabilitate colectivă” pentru a găsi o soluţie. Ministrul de Externe al Indoneziei, Marty Natalegawa, între timp, s-a declarat ca fiind mai înclinat spre a merge mai departe cu Codul de Conduită.

ASEAN este alcătuit din 10 ţări: Indonezia, Malaezia, Insulele Filipine, Singapore, Tailanda, Brunei, Birmania, Cambodgia, Laos şi Vietnam, dintre care patru (Insulele Filipine, Malaezia, Brunei şi Vietnam) sunt implicate în dispute teritoriale privitoare la regiuni bogate în resurse naturale din Marea Chinei de Sud, în care sunt implicate, de asemenea, China şi Japonia. Global Security, într-o conferinţă de presă privitoare la această situaţie, a declarat: „pretenţiile Chinei nu pot fi aduse la reconciliere cu cele ale altor state din zona Mării Chinei de Sud. Celelalte state au pretenţii ce pot fi armonizate... Însă pretenţiile Chinei se referă la întreaga Mare a Chinei de Sud, aşa încât nu există nicio şansă de compromis cu poziţia Chinei, din moment ce cere totul sau nimic.”