Marea Chinei de Sud: noua arenă a rivalităţii sino-indiene

În timp ce lumea îşi concentrează atenţia asupra creşterii tensiunii dintre China şi Filipine în Marea Chinei de Sud, Beijing-ul şi Delhi sunt, de asemenea, angajate într-o luptă liniştită în apele disputate. Prin licitarea internaţională a aceluiaşi bloc petrolifer pe care India l-a obţinut de la Vietnam pentru explorare, China a lansat o provocare. Prin decizia de a-şi continua activitatea în blocul alocat, India a indicat că este gata să accepte provocarea chineză. În joc este opoziţia chineză faţă de pretenţiile Indiei de a fi o putere regională.

Conflictul dintre India şi China în Marea Chinei de Sud s-a format în mai mult de un an. În octombrie 2011, India a semnat un acord cu Vietnamul pentru extinderea şi promovarea explorării petroliere în Marea Chinei de Sud şi şi-a reconfirmat decizia de a continua, în ciuda provocării chineze la adresa legalităţii prezenţei indiene.

Prin acceptarea invitaţiei vietnameze de a explora petrolul şi gazele naturale din blocurile 127 şi 128, compania petrolieră de stat din India, ONGC Videsh Ltd. sau OVL, nu a exprimat doar dorinţa New Delhi de a-şi aprofunda prietenia cu Vietnamul, dar a ignorat avertismentul Chinei de a sta de o parte. După ce a cerut ţărilor "din afara regiunii" să stea de o parte de Marea Chinei de Sud, China a emis un demers către India în noiembrie 2011, subliniind faptul că ţara ar trebui să obţină permisiunea Beijingului pentru a explora blocurile 127 şi 128 şi că, fără aceasta, activităţile OVL vor fi considerate ilegale. Între timp, Vietnamul s-a folosit de Convenţia ONU privind Legea Maritimă din 1982 pentru a-şi susţine drepturile suverane de explorare asupra celor două blocuri.

India a decis să respecte afirmaţiile Vietnamului şi să ignore obiecţiile Chinei. China a obiectat faţă de proiectele indiene de explorare din regiune, susţinând că teritoriul intră sub suveranitatea sa. Întrucât India continuă să susţină că proiectele sale de explorare din regiune sunt pur comerciale, China a văzut astfel de activităţi ca o problemă a drepturilor suverane.

Zburlirea penelor

Manevrele Indiei au tulburat China, care priveşte cu suspiciune angajamentul tot mai mare al Indiei în Asia de Est. Decizia Indiei de a explora hidrocarburi împreună cu Vietnamul, a urmat incidentului din iulie 2011, când o navă chineză neidentificată de război a cerut unui INS Airavat - un vas amfibie de asalt - să se identifice şi să explice prezenţa sa în Marea Chinei de Sud, după ieşirea din apele vietnameze. După terminarea unei escale programate într-un port din Vietnam, nava indiană de război se afla în apele internaţionale.

Dând dovadă în primul rând de sfidare, India şi-a schimbat ulterior atitudinea. În luna mai, ministrul indian al petrolului, R.P.N. Singh, a spus parlamentului că OVL a decis să înapoieze blocul 128 Vietnamului pentru că explorarea nu era viabilă din punct de vedere comercial. Hanoi a sugerat public că decizia New Delhi ar fi fost un răspuns la presiunea Chinei. În iulie 2012, după ce Vietnamul a acordat OVL mai multe stimulente, cum ar fi o perioadă mai lungă pentru dovedirea viabilităţii comerciale, India a decis să continue explorarea comună. Vietnamul a decis să prelungească contractul OVL pentru explorarea hidrocarburilor din blocul 128, reiterând că aprecia prezenţa Indiei în Marea Chinei de Sud din punct de vedere al echilibrului strategic regional.

În iunie 2012, compania de stat China Naţional Offshore Oil Company, sau CNOOC, a deschis nouă blocuri spre explorare în apele revendicate şi de Vietnam. Blocul petrolifer 128, despre care Vietnamul susţine că s-ar afla în interiorul Zonei Economice Exclusive de 200 de mile marine, garantate în temeiul Convenţiei ONU privind Legea Maritimă, face parte din cele nouă blocuri scoase la licitaţie, la nivel mondial, de CNOOC.

Prin scoaterea la licitaţie globală a unui bloc petrolifer vietnamez, aflat în explorare de către o companie petrolieră din India, China a pus India la zid. Faptul că India nu este intimidată de manevrele chineze s-a aflat în timpul Forumului Regional ASEAN din iulie, din Phnom Penh. Acolo, India a argumentat puternic pentru sprijinirea nu numai a libertăţii de navigaţie, ci şi a accesului la resurse, în conformitate cu principiile dreptului internaţional. New Delhi, care preferă cel mai adesea să stea pe margine şi să evite să ţină partea cuiva, şi-a dat seama că nu îşi mai poate permite luxul lipsei de acţiune, dacă doreşte să îşi păstreze credibilitatea ca un actor important atât în Asia de Est cât şi în Asia de Sud-Est.

Preocupările Chinei

Ca şi alte mari puteri, India este preocupată de provocarea Chinei la accesul liber în apele din Marea Chinei de Sud. Marea Chinei de Sud este un pasaj prea important pentru comerţul şi securitatea internaţională, pentru a fi controlat de o singură ţară.

Între timp, China a făcut tot ce a putut pentru a agita apele din Marea Chinei de Sud. Îngrijorările legate de revendicarea dreptului de proprietate de către China asupra majorităţii apelor Mării Chinei de Sud şi de comportamentul hotărât al marinei chineze în regiune au crescut. China a decis să înfiinţeze o garnizoana militară pe insula Woody din arhipelagul Paracels, în ultima sa încercare de a-şi susţine pretenţiile asupra regiunii. Ministerul Apărării din China a avertizat deschis că trupe chineze navale şi de patrulare aeriană sunt "pregătite de luptă" şi gata să "protejeze drepturile şi interesele noastre maritime" în Marea Chinei de Sud.

Într-o afişare îndrăzneaţă de putere şi cu ajutorul prietenei sale Cambodgia, China a împiedicat ASEAN să emită chiar şi o declaraţie comună, pentru prima dată în cei 45 de ani de istorie ai organizaţiei. Chinei i-a reuşit aplicarea politicii 'divide şi cucereşte', asigurându-se astfel că disputa rămâne o chestiune bilaterală între Beijing şi reclamanţi rivali individuali.

Când China sugerează că ar dori să îşi extindă apele sale teritoriale - care se extind, de obicei, la 12 mile marine de mal - pentru a include întreaga zonă economică exclusivă, extinzându-se cu 200 de mile marine, aceasta ar reprezenta o provocare a principiului fundamental al navigaţiei libere. Toate puterile maritime, inclusiv India, au un interes naţional în libertatea de navigare, accesul liber la zonele maritime comune ale Asiei şi respectarea dreptului internaţional în Marea Chinei de Sud. China a intrat în ultimele luni în conflict şi cu Japonia, Coreea de Sud, Vietnam şi Filipine, pe probleme legate de exploatarea resurselor minerale şi petrolului din Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud.

Interesul Indiei în accesul la resursele energetice ale Vietnamului o pune în conflict direct cu pretenţiile Chinei asupra teritoriului. Într-o analiză elementară, această problemă nu se referă doar la comerţ şi energie. Este vorba despre o rivalitate strategică între două puteri în creştere în peisajul din Asia. Dacă China îşi poate extinde prezenţa în regiunea Oceanului Indian, după cum anticipează New Delhi, şi India poate face acelaşi lucru în apele Mării Chinei de Sud. Pe măsură ce puterea Chinei creşte, ea va testa hotărârea Indiei de a menţine o prezenţă durabilă în Marea Chinei de Sud.

India a fost până acum un observator pasiv în mijlocul tensiunilor maritime în creştere şi pretenţiilor teritoriale din regiune. Dar acum, după extinderea activităţilor sale în Marea Chinei de Sud, New Delhi trebuie să cadă la învoială cu priceperea regională a Chinei. Provocarea pentru New Delhi este să se adapteze unor ambiţii strategice realiste, prin resurse şi capacităţi adecvate.

Harsh V. Pant predă la Colegiul King din Londra. Cu permisiunea YaleGlobal Online. Copyright © 2012, Centrul Yale pentru Studiul Globalizării, Universitatea Yale.