CEDO admite plângerea Mamelor din Beslan

Femei din Osetia de Nord, comemorand masacrul din Beslan, din 2004. 1 septembrie 2010
Femei din Osetia de Nord, comemorand masacrul din Beslan, din 2004. 1 septembrie 2010 (STR / AFP / Getty Images)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea dreptului la viaţă şi a protecţiei juridice efective în urma unei reclamaţii făcută de Mamele din Beslan împotriva Rusiei.

Mamele copiilor care au fost ucişi în timpul luării cu asalt a şcolii, au declarat pentru Gazeta.ru, că se vor judeca cu Rusia până la final.

Fatima Dadaeva şi-a pierdut în şcoala din Beslan întreaga familie. La matineul de pe 1 septembrie a mers soţul ei cu cei doi fii. Soţul a fost împuşcat de terorişti chiar sub ochii copiilor, iar aceştia din urmă au fost ucişi în urma luării cu asalt a şcolii, de către trupele speciale.

La 1 septembrie 2004, terorişti ceceni au luat ostatici copii la şcoala medie №1. Timp de trei zile au ţinut ostatici peste 1.200 de oameni. Victimele erau ţinute în sala de sport a şcolii, fără apă şi mâncare.

Până acum este neclar ce s-a întâmplat exact în timpul atacului fortelor speciale ruse. Varianta oficiallă este că o parte din ostatici au fost împuşcaţi de persoanele înarmate, iar 24 de persoane (în mare parte mame cu copii mici) au fost eliberate în urma negocierilor cu fostul preşedinte al Inguşetiei, Ruslan Aushev. Însă, cei mai mulţi dintre ostatici au fost ucişi în timpul asaltului realizat de forţele de securitate.

În ajunul zilei în care urma sa de ia decizia de la Strasbourg, mamele din Beslan, care au aplicat la CEDO încă în 2007, au venit în aceeaşi sală de sport, în care le-au fost ucişi copiii şi rudele, ţinând în mâini pancarte, pe care scria: „Cei care au împuşcat în şcoală sunt încă la putere!” şi „La 2 iulie aşteptăm o decizie corectă din partea Curţii Europene!”. La CEDO au fost depuse doar 7 plângeri din partea a 477 de victime care au avut de suferit, sau au pierdut pe cineva în tragedia de la Beslan. Toţi aceştia cer autorităţilor Rusiei o investigare obiectivă a tuturor circumstanţelor celor întâmplate.

„Am făcut reclamaţie împotriva Rusiei, din motiv că cei care au dat ordin să se tragă în rudele noastre, se află la putere şi în prezent, fără nicio pedeapsă. După 11 ani de investigaţii duse pe cont propriu, am aflat că dintre cei vinovaţi face parte generalul FSB Valentin Tikhonov şi generalul de armată Vladimir Pronichev, care au fost numiţi eroi ai Rusiei pentru eliberarea ostaticilor în „Nord-est””, a declarat una dintre mame pentru Gazeta.ru.

„Curtea Europeană a solicitat materiale din cauza penală №20 / 849 referitor la moartea ostaticilor din Beslan, de două ori, însă a primit doar câteva documente. Cine a dat ordinul? Cine a negociat cu teroriştii? Cine a luat decizia de deschidere a focului asupra ostaticilor? Nu avem nici un răspuns la aceste întrebări”, a mărturisit femeia.

Rudele celor decedaţi au insistat să se facă exhumarea, pentru a se stabili cauza exactă a morţii, însă e nevoie de acordul anchetatorului. 116 corpuri au fost carbonizate, fiind efectuată doar analiza vizuală. Dar care a fost, de fapt, cauza morţii? Întârzierea pompierilor sau faptul că au fost împuşcaţi? Acestea, dar şi alte întrebări au rămas fără răspuns pentru cei care au avut de suferit.

Avocatul mamelor din Beslan, Igor Koroteev, a declarat pentru Gazeta.ru, că decizia CEDO recunoaşte reclamaţiile drept fondate. Însă, când va fi luată decizia finală, avocatul nu a precizat, procesul putând să dureze încă mult timp.

„Acum urmează partea cea mai importantă a procesului, în cursul căreia atât reclamanţii cât şi Guvernul Rusiei sunt în măsură să vină cu propriile dovezi”, a anunţat Koroteev.

Anterior, autorităţile ruse au pus la dispoziţie o parte din volumul materialului cauzei penale pentru investigarea evenimentelor din Beslan.

„Din acele materiale se vede clar că la sediul operaţional era un dezastru. S-a dovedit că erau două echipe a comandamentului operaţional, care nu erau coordonate aproape deloc. Una era condusă de Preşedintelui Republicii Osetia de Nord - Alania (la acel moment, Alexandru Dzasokhov) şi cealaltă de FSB”, relatează avocatul.

Din materialele care au foste prezentate la CEDO nu este clar cine a luat anumite decizii.

Potrivit lui Koroteev, un alt exemplu al „dezastrului” a fost şi faptul că „ după eliberarea şcolii au început, pe de o parte, curăţarea teritoriului cu ajutorul buldozerelor care demolau clădirea, cele mai multe dovezi fiind distruse în acel moment, iar pe de altă parte - anchetatorii încercau să adune probe”.

Cu toate că CEDO a primit reclamaţiile mamelor de la Beslan, 51 de plângeri au fost considerate inadmisibile, 4 persoane fiind în general eliminate din proces şi asta pe motiv că ele nu au fost în acea zi la şcoală, ci doar reprezentau interesele copiilor minori, iar unii, din anumite motive personale, au renunţat singuri.

Potrivit acestuia, în octombrie 2014, în mass-media Osetiei de Nord a apărut un articol, în care unul din reclamanţi declara ca şi-a retras plângerea, motivând că „nu este momentul oportun să ne luptăm cu autorităţile ruse”. Însă celelalte mame din Beslan intenţionează să obţină de la autorităţile ruse despăgubiri pentru daunele morale şi materiale, deşi nu s-a numit încă o sumă finală.

Acesta este deja al doilea caz de acest fel în Rusia, cu sute de victime în urma unui atac terorist, examinat la CEDO. În 2003, la Strasbourg 64 de persoane au depus plângere referitor la atacul terorist „Nord-Ost”. La 20 decembrie 2011, CEDO a constatat că în timpul atacului asupra teatrului din Dubrovka, forţele armate ruse au comis mai multe abuzuri şi crime. Dar, potrivit verdictului, decizia în sine de a ataca nu a încălcat drepturile ostaticilor. Atunci, CEDO a decis ca Rusia să achite reclamanţilor, despăgubiri în valoare de 1,3 milioane de euro.

„Însă nu asta este cel mai important. Atunci CEDO a decis ca FR să efectueze o anchetă internă, cu privire la motivul morţii oamenilor, având în vedere că marea majoritate a oamenilor au murit nefiind ucişi de terorişti, ci intoxicaţi cu un gaz necunoscut. Însă acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum, motivându-se ca formula gazului este secretă”, a declarat avocatul Igor Trunov, cel care a reprezentat reclamanţii în acel dosar.

În total, în urma atacului terorist din Beslan au fost ucişi 334 de oameni, dintre care mai bine de 180 erau copii, dar şi câţiva eliberatori de la MCS şi FSB. La două săptămâni de la evenimentele din Beslan, responsabilitatea pentru atacul terorist şi-a luat-o asupra sa Shamil Basayev, unul dintre liderii separatiştilor ceceni. Singurul atacator prins a fost Nurpasha Kulaev, fiind condamnat la moarte, însă din cauza moratoriului, acesta îşi execută pedeapsa în închisoarea pentru deţinuţii pe viată, „Polearnaya sova”, aflată în regiunea autonomă Yamal-Nenets.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.