Ce se ascunde în spatele armistiţiului de trei zile anunţat de Putin? Explicaţiile fostului şef al Apărării din Moldova
Fostul ministru al Apărării în Republica Moldova, Anatol Şalaru, a explicat, la Euronews, motivele din spatele deciziei lui Vladimir Putin de a opri focul pentu trei zile.
Mai exact, Putin a declarat un armistiţiu unilateral pentru perioada 8-11 mai, care coincide cu Parada Victoriei anuală din Piaţa Roşie din Moscova, care marchează sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, sărbătorit în Rusia pe 9 mai.
Jurnalist: Domnule Anatol Şalaru, vă rugăm să ne ajutaţi să înţelegem, mai ales că aveţi conexiuni şi în Ucraina, ştiţi cum funcţionează gândirea Armatei Ruse, despre armistiţiu. Vedem când ar urma să aibă loc, între 8 şi 10 mai, adică în ziua de 9 mai să nu existe niciun bombardament, nici în Ucraina, nici în Federaţia Rusă, astfel încât să fie pace, armistiţiu pentru două-trei zile, pentru aşa-zisa zi a victoriei. Răspunsul care a venit imediat din partea Ucrainei a fost foarte simplu: de ce să nu începem acum? Explicaţi-ne dumneavoastră ce stă în spatele intenţiei lui Vladimir Putin de a cere armistiţiu doar pentru această perioadă foarte scurtă de timp?
Anatol Şalaru: Eu am fost, pe o perioadă foarte scurtă, ofiţer al Armatei Sovietice, e drept că eram medic, dar mentalitatea lor este legată de anumite tradiţii ale armatei. De fiecare dată, când e Ziua Apărătorului Patriei, de 23 februarie, sau alte sărbători legale, armata rusă este inaptă de orice operaţiune militară şi de orice activitate, fiindcă se îmbată, începând de la comandantul armatei, terminând cu ultimul ostaş care păzea, de exemplu, ferma de porci din unitate.
Pentru toţi, aceste zile înseamnă vodcă, râuri de vodcă, şi ruşii au şi o vorbă că niciodată Rusia nu este mai neprotejată decât de Ziua Apărătorului Patriei, fiindcă nimeni nu este capabil să lupte sau măcar să facă serviciu militar atunci. Şi Putin are nevoie de linişte în această perioadă, are nevoie şi de un răgaz să le dea militarilor ruşi şi să se pregătească. Deci el nu vrea încetarea războiului, el vrea două, trei zile atunci, pentru că ruşii lui, militarii, nu au fost niciodată, timp de doi sau trei ani, acasă, au fost mobilizaţi şi nu li s-a mai dat voie să plece nicăieri. Aşa că, în această perioadă, este nevoie de o pauză, măcar de trei zile, în care să se bucure şi ei de viaţă. După aceasta, să reînceapă.
Al doilea aspect este că Putin apare ca mare umanist, mare pacifist, mare pacificator, care îi transmite lui Trump că, vezi, eu vin din când în când şi foarte des, vin tot cu iniţiative de pace. Uite, acum trei zile, după asta o să facem cinci zile, după asta o lună, până ocupă toată Ucraina şi poate şi o parte din Europa. Fiindcă aţi văzut generalul polonez, pe care l-am cunoscut când era în funcţie, el spune că noi trebuie să ne pregătim. Iniţiativa celor Trei Mări nu înseamnă pregătire militară, dar înseamnă infrastructura care să permită armatelor ţărilor membre NATO să se deplaseze, să aprovizioneze armata, fiindcă sunt puncte vulnerabile, pe unde nu poţi trece, nu poţi deplasa tancurile. De exemplu, sunt zone prin munţi unde drumurile pot fi uşor blocate. E nevoie de autostrăzi, de cale ferată, şi asta presupune această colaborare a acestor 12 ţări, din care doar Austria n-a fost ţară membră a blocului sovietic. Restul, toate au fost şi ştiu ce înseamnă acest lucru.
De aceea, în prezent, liderii politici acţionează foarte corect. Pregătesc infrastructura, fiindcă toţi ştiu că Putin nu se va opri în Ucraina şi Putin va ataca, în următoarea perioadă, o ţară membră NATO, sau poate chiar mai multe. Deci este nevoie de pregătirea logisticii.
Ceea ce ţine de Ucraina, ucrainenii nu cred în promisiunile şi în poveştile lui Putin, care a anunţat 3 zile sau 5 zile, cât facem noi acum, cât sărbătoreşte el, fiindcă în declaraţia lui totul este minciună. Toată lumea civilizată comemorează ziua de 8 mai, victoria asupra fascismului, doar Rusia sărbătoreşte.
Jurnalist: E interesant că în istorie e legat de dorinţa lui Stalin de a semna chiar el şi, din cauza asta, au trebuit să amâne cu o zi semnarea capitulării.
Anatol Şalaru: Au semnat, practic, de două ori atunci. De aceea restul lumii sărbătoreşte pe 8 mai şi pe 9 mai doar fosta Uniune Sovietică, sau Rusia, sărbătoreşte aşa-zisa Zi a victoriei.
Francezii glumesc, au capacitate de a glumi. Ei spun că Franţa, care a semnat actul de capitulare a Germaniei atunci, nu a avut nicio contribuţie la sfârşitul războiului, dar ei zic că Franţa a câştigat războiul.
Dar ruşii iau în serios, când spun chestia asta, că ei au câştigat războiul. Ei uită să vorbească despre „lend lease”, ei uită să vorbească despre al doilea front, ei uită să vorbească despre efortul pe care l-au adus celelalte naţiuni. Şi dacă nu ajuta Statele Unite, dacă nu ajuta Anglia, care a luptat pe toate continentele, practic pe toate oceanele, împotriva Germaniei, atunci Rusia n-ar fi câştigat acest război.
Ei spun victoria Uniunii Sovietice asupra fascismului, asupra Germaniei, ignorând cealaltă parte. În istoriografia rusă, astăzi, unde arhivele au fost secretizate până în 2040 sau 2050, fiindcă nimeni nu mai are acces la arhive să vadă într-adevăr care a fost situaţia, în istoriografia lor, Rusia, Uniunea Sovietică, a câştigat cel de-al Doilea Război Mondial. Ei nici nu-l numesc cel de-al Doilea Război Mondial, îl numesc Marele Război pentru Apărarea Patriei.
Şi ruşii spun că cea mai mare victorie a lui Putin a fost victoria lui în cel de-al Doilea Război Mondial, fiindcă Putin şi-a arogat nişte chestii, fiindcă, dacă ei nu pot schimba viitorul, măcar schimbă trecutul, că acesta e cel mai uşor de schimbat. Copiii care învaţă la şcoală nu ştiu nimic despre contribuţia celorlalte ţări la victoria asupra fascismului, asupra Germaniei, asupra Italiei, asupra Japoniei. Nu vorbesc absolut nimic. Peste tot se vorbeşte doar de Uniunea Sovietică. Iar Uniunea Sovietică, în istoriografia lor, a exclus contribuţia ucrainenilor, fiindcă cel mai mult au avut de suferit ucrainenii în al Doilea Război Mondial, că Rusia practic nu a fost ocupată. A fost ocupată toată Ucraina, Bielorusia şi partea europeană.
Vedeţi că Rusia nu este o ţară industrializată. Concentraţia mare de oraşe era în Ucraina. Au fost distruse oraşele ucrainene. Parţial au fost distruse de Stalin, că atunci când armata sovietică s-a retras, a dat ordin să arunce în aer barajele la marile lacuri de acumulare, la hidrocentrala DniproHES. A aruncat-o în aer şi au murit peste 100.000 de oameni. S-au înecat. Nici n-au fost anunţaţi oamenii.
Jurnalist: Referitor la ziua de 9 mai, când Federaţia Rusă va sărbători 80 de ani de la ziua victoriei. Deci pe 9 mai e o zi importantă, aproape sfântă în panteonul rusesc. Acum câteva zile sau chiar două săptămâni, de Florii, a fost atacat Sumîi şi au murit nişte oameni civili nevinovaţi, pentru că erau într-o zonă în care ruşii au spus că a fost o ţintă militară, acolo erau decoraţi nişte militari ucraineni. Există această discuţie în spaţiul online: dacă a fost atacată o decorare, un eveniment la care participau nişte militari ucraineni, este o ţintă militară parada militară de pe 9 mai din Piaţa Roşie, din Moscova?
Anatol Şalaru: Nu poţi să ataci, indiferent ce se află acolo în centrul oraşului, cu rachete cu fragmentare în care au murit copiii. Deci e clar că copiii nu au venit să fie decoraţi. Era o activitate a unor firme de cosmetologie şi lângă o grădiniţă de copii. Deci e clar că au încercat să justifice prin... La început Trump a zis că a fost o greşeală din partea lor. Cred că Putin i-a transmis că din greşeală au făcut. Dar a fost intenţionat. Nu a fost acolo niciun proces din acesta de ceremonii, de decorare, fiindcă nu se fac în centrul oraşului, în spaţii unde pot fi expuse unui atac. Astea se fac în locuri închise, unde nimeni nu ştie când au fost decoraţi şi când nu au fost decoraţi.
Putin aşa face: atacă hoteluri unde sunt cazaţi oameni paşnici şi spune că acolo erau trupele NATO. Nu există trupe NATO în Ucraina. Atacă şcoli, spitale şi spune că acolo erau concentraţi militari. Deci ei încearcă să justifice, fiindcă opinia publică mondială nu acceptă crime. Astea sunt crime de război. Şi atunci ei încearcă cumva să justifice crimele lor de război. Dar oricum totul are un sfârşit şi va veni momentul când Putin va răspunde pentru toate crimele lui.
Jurnalist: Ideea era că discuţia din spaţiul public este dacă nu cumva încearcă să-şi securizeze parada astfel încât să nu fie atacată. Pentru că dronele ucrainene au ajuns până în Moscova.
Anatol Şalaru: Aici eu văd o problemă. Fiindcă dacă vor fi invitaţi oaspeţi străini, dacă vor fi preşedinţi de ţări, dacă vor fi lideri străini acolo, nu cred că Ucraina va ataca parada şi nu cred că va risca să provoace un conflict internaţional şi să fie condamnată şi la ONU şi de alte instituţii şi de alte ţări. Dar are capacitatea să atace, poate să atace altceva în acea zi.
Dar lui Putin îi este frică. Vedeţi că el nu prea iese în spaţiul public, stă doar în buncărul lui şi încearcă să evite orice apariţie publică. Nu demult a fost atacat, a fost aruncată în aer chiar în centrul Moscovei una din maşinile lui, din echipa lui de protecţie, o maşină Aurus. Şi sursele spuneau că a fost foarte speriat Putin de lucrul ăsta şi a dat comandă să verifice toate subsolurile, toate găurile de canalizare, tot.
Jurnalist: Apropo că amintiţi de asta, dar de curând iarăşi o altă lovitură pe care a dat-o Ucraina Rusiei este organizarea unui atac, explozia în care a murit generalul Iaroslav Moskalik şi vedem confirmarea care vine din partea oficialilor ucraineni, chiar astăzi, acum citesc despre asta, confirmă că da, ucrainenii au fost cei care l-au eliminat pe acest general. Întrebarea este cum de reuşeşte Ucraina să organizeze asemenea atacuri pe teritoriul rus, în inima Rusiei, în Moscova, şi nu ştiu dacă acelaşi lucru reuşesc ruşii să facă în Kiev.
Anatol Şalaru: Sunt milioane de ucraineni care locuiesc în Rusia. Sunt milioane şi oameni care nu şi-au trădat... Sunt unii care îl sprijină pe Putin, s-au rusificat, dar foarte mulţi nu au făcut lucrul ăsta şi aceşti oameni colaborează cu serviciile de intelligence ucrainene, iar serviciile ucrainene, Budanov, au anunţat că au listele tuturor criminalilor, celor care au organizat aceste crime în masă, cei care sunt vinovaţi de crime de război, au listele tuturor militarilor care au lovit cu rachete şi Sumîi, şi Kiev, şi Harkiv, şi alte oraşe din Ucraina, au listele piloţilor militari care au bombardat oraşele ucrainene. Se cunosc toţi, chiar au fost publicate listele şi aceşti oameni trebuie să trăiască cu frica în sân, fiindcă oricând pot fi... Şi nu este primul caz, aţi văzut, a mai fost omorât un general mai înainte, câteva luni în urmă, când o trotinetă electrică a explodat chiar lângă el şi vor mai fi cazuri din astea.
Jurnalist: Invers, ruşii reuşesc să organizeze asemenea atacuri în Kiev, în zona care este controlată de Ucraina?
Anatol Şalaru: Nu am auzit până acum de asemenea atacuri, am auzit doar că au fost prinşi unii care transmiteau informaţii, chiar recent a fost prins un tip care a fost militar, a luptat în Afganistan, era invalid în cărucior şi filma, fotografia şi transmitea coordonatele şefului lui de la FSB sau din Armata Rusă şi a fost prins, a fost identificat, fiindcă Ucraina are tehnică modernă, dispozitive moderne, care monitorizează comunicaţiile, monitorizează informaţiile care ajung în Rusia şi îi identifică. Foarte mulţi au fost arestaţi, au fost prinşi şi s-a băgat frica în ei, inclusiv ofiţeri cu rang superior din serviciile de intelligence, care au fost racolaţi de mult de Rusia şi au continuat, dar ei erau descoperiţi şi au fost lăsaţi să lucreze, au fost monitorizaţi, li s-au dat şi informaţii false şi până la urmă au fost arestaţi.
(...)
Anatol Şalaru: Un armistiţiu înseamnă un acord între două părţi beligerante. Armistiţiu nu înseamnă că Rusia luptă cu Ucraina şi după asta Rusia spune: „Anunţăm un armistiţiu de două zile, gata, nimeni nu mai are voie să tragă.” Nu este adevărat, nu s-a negociat acest armistiţiu. Putin a anunţat un armistiţiu fiindcă acum are el nevoie de linişte. El vrea ca militarii lui să se odihnească câteva zile, vrea să se poată concentra pentru paradă, vrea ca generalii să mai fie decoraţi, premiaţi, şi după asta să înceapă din nou.
La ce îi serveşte Ucrainei acest armistiţiu? Nu exclud ca Ucraina să aplice lovituri serioase asupra unor obiective militare din Rusia. Fiindcă vă daţi seama, dacă cei care stau de serviciu la rachetele antiaeriene s-au îmbătat şi va fi greu să îi controlezi, atunci cerul Rusiei va deveni un pic mai vulnerabil.
Jurnalist: Dar chiar credeţi că e o problemă atât de gravă? Este vodka un aliat al ucrainenilor în Federaţia Rusă?
Anatol Şalaru: Vodka este cel mai bun caz. De obicei beau surogate mult mai periculoase, cu care se otrăvesc. Eu urmăresc canalele ruseşti, urmăresc ce spun ei şi principala problemă a militarilor ruşi, a armatei ruse, este alcoolul şi drogurile. Toţi beau vodka să nu-i afecteze emoţional prea tare, fiindcă altfel nimic nu-i poate motiva pe ruşi să meargă în acest război. De fapt, dacă te uiţi atent, armata rusă nu este o armată motivată, este o armată de mercenari. Mercenarii nu au fost motivaţi niciodată. Ei luptă pentru bani. Ucrainenii luptă pentru ţara lor şi scopul lor este să-i omoare pe ruşi în acest război. Fiindcă aşa e la război. Nu te duci să le dăruieşti flori adversarilor care vin să te violeze şi să te omoare.
Iar armata rusă este motivată doar de bani şi de alcool. Exact aşa a fost şi în al Doilea Război Mondial, întotdeauna înainte de luptă luau o sută de grame de spirit de 96 de grade. Li se dădea la fiecare ca să aibă curaj când mergeau în luptă. Aşa se întâmplă şi acum. Armata rusă este într-o stare avansată de degradare. Ascultam interceptările telefonice, când spunea: „Mergeţi acolo, o să muriţi toţi, că nu mai am nevoie de voi. Înapoi nu se întoarce niciunul viu.” Îi trimiteau pe oameni la moarte şi îi trimit în continuare.
Jurnalist: Haideţi să vedem ce spune Casa Albă. Donald Trump pare că este tot mai frustrat în ceea ce priveşte războiul din Ucraina. Cel puţin asta declară purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Într-o primă reacţie faţă de armistiţiul temporar anunţat de Vladimir Putin, administraţia Trump insistă că este nevoie de o încetare permanentă a focului.
Domnule Şalaru, pare să vorbească pe aceeaşi limbă şi Kievul şi Washingtonul. Vedem că de la Kiev spune şeful adjunct al Externelor: „De ce nu acum? De ce nu un armistiţiu permanent?” Acelaşi lucru îl spune şi Washingtonul. Ce s-a întâmplat?
Anatol Şalaru: Donald Trump are o problemă. După aproape 100 de zile de la inaugurare, a făcut multe promisiuni, dar deocamdată n-a realizat nimic. Şi problema cu tarifele a rămas nerezolvată, problema cu Groenlanda şi cu canalul Panama a rămas nerezolvată şi multe promisiuni de-ale lui au rămas nerezolvate, fiindcă nu se pot rezolva într-o săptămână sau două. Nu exclud că se vor rezolva pe viitor. Şi atunci a rămas ceea ce poate să-i aducă mai multe puncte şi la nivel internaţional: pacea din Ucraina. A încercat să forţeze nota, să-l oblige pe Zelenski să accepte o pace necondiţionată, deci practic o capitulare a Ucrainei în faţa Rusiei. Nu a mers, fiindcă ucrainenii nu luptă de două zile, luptă din 2014 şi au văzut mai mulţi preşedinţi americani până acum. Au văzut doar un singur preşedinte rus, dar americanii au fost mai mulţi. De aceea pe ucraineni nu i-a impresionat dorinţa lui Trump de a face pace în 24 de ore.
Ucraina nu îşi poate sacrifica ţara, viitorul, oamenii, doar de dragul ambiţiilor lui Trump de a câştiga premiul Nobel pentru pace sau pentru a afirma statutul lui de mare pacificator. Pace, în concepţia mea, a europenilor, înseamnă ca Rusia să se retragă din Ucraina şi Rusia să se dezarmeze, fiindcă Rusia reprezintă o ameninţare atât pentru Ucraina, cât şi pentru Europa. Şi lucrul ăsta l-au înţeles liderii europeni, care au spus că, de fapt, noi suntem vizaţi, Uniunea Europeană, nu doar Ucraina. Ucraina este primul pas.
Putin vrea să anuleze consecinţele Războiului Rece şi vrea să-şi refacă imperiul sovietic. Şi pentru asta are nevoie ca Ucraina să fie parte a Rusiei şi, după asta, să pornească un război împotriva unei ţări membre NATO. Şi a văzut că i-a mers.
Dacă ne uităm mai atent la hartă, în 2022 Rusia ocupa 30% din teritoriul Ucrainei. Astăzi doar 18%. Şi ar fi fost mult mai puţin ocupat dacă Occidentul nu s-ar fi speriat şi nu ar fi oprit pe cel puţin 3 luni ajutorul militar acordat Ucrainei.
Jurnalist: Spunea şi fostul şef al Armatei Poloneze că, dacă Ucraina era suficient de bine înarmată, nu ar fi fost atacată de Federaţia Rusă.
Anatol Şalaru: Aici este un set întreg de probleme şi de cauze, de motive. În primul rând, Zelenski nu a crezut niciodată că Rusia va ataca Ucraina şi, în loc să construiască rachete, în loc să se înarmeze, el a oprit multe proiecte ale industriei militare şi a aprobat un amplu program de infrastructură, construcţia drumurilor, investiţii foarte serioase, care sunt bune, dar atunci când ai armata rusă pe teritoriul tău, trebuie să te gândeşti că mâine sau poimâine poate ataca.
În al doilea rând, Occidentul nu a crezut niciodată că Ucraina va putea rezista şi de asta nici nu a acordat ajutorul militar Ucrainei. Inclusiv Putin i-a făcut pe occidentali să creadă că el va câştiga în două săptămâni războiul. Să ne amintim că atunci, pe teritoriul Ucrainei, au intrat 120.000 de militari care nu erau pregătiţi de război, au venit cu uniforme de paradă.
Erau trupe pentru paradă, ca să facă o paradă militară în Kiev şi să termine conflictul în maxim o lună, să aibă un guvern pro-rus şi cu asta s-a terminat. Şi se pregătea pentru un alt război mai departe. Dar ucrainenii au demonstrat că ei au capacitatea să lupte, deşi la început NATO şi Statele Unite şi Germania au acordat un ajutor foarte important de pături pentru armata ucraineană, căşti şi nişte haine antiglonţ, care desigur că au contribuit mult la rezistenţa ucraineană, dar nu a fost suficient.
