Ce se ascunde în spatele amnistiei fiscale. Ce încearcă să facă guvernul? "Inclusiv cei de la ANAF s-au speriat de amploarea problemei"
În aparenţă un balon cu oxigen pentru IMM-uri, amnistia fiscală vine prea târziu pentru mulţi antreprenori cinstiţi. Cocoşaţi de fiscalitatea excesivă, mulţi vor trage obloanele şi, foarte probabil, mare parte dintre ei nu se vor mai întoarce în antreprenoriat în România.
Pe de altă parte, nu se poate exclude posibilitatea ca, prin măsura amnistiei fiscale, guvernanţii să le ofere un cadou firmelor de partid, afaceriştilor conectaţi la afaceri cu statul, mai exact să îi scape de nişte datorii, oferindu-le acestora un avantaj de care IMM-urile corecte n-au beneficiat, a explicat Cristian Păun, profesor universitar la ASE şi expert în macroeconomie, într-un interviu pentru Epoch Times.
Practic, antreprenorii cinstiţi care au riscat banii lor, ai familiei, şi şi-au plătit taxele la timp vor fi dezavantajaţi, în timp ce afaceriştii conectaţi la zona politicului au din nou un regim preferenţial. Ori acest lucru e profund inechitabil şi de natură să descurajeze mediul de afaceri, a punctat Păun.
„Amnistia fiscală este un semn al recunoaşterii faptului că s-a greşit destul de mult cu fiscalizarea excesivă a IMM-urilor în ultima perioadă. Adică, guvernul îşi dă seama că foarte multe IMM-uri închid obloanele şi cumva încearcă să mai dreagă busuiocul oferindu-le această posibilitate, sau acest balon cu aer.
Din păcate, pentru multe IMM-uri este prea târziu, am văzut deja că numărul insolvenţelor este la un nou record, după ce anul trecut şi anul de dinainte au fost tot aşa, cu recorduri negre pe zona asta, a insolvenţelor, şi cred că inclusiv cei din ANAF s-au speriat de amploarea problemei.
E clar că nu merge bine economia privată, mai ales zona aceasta a antreprenoriatului, a acestor întreprinderi mici şi mijlocii, şi că această amnistie oricum nu rezolvă situaţia, pentru că, până la urmă, cei care sunt cu un picior în groapă au toate şansele să tragă obloanele chiar şi cu această măsură care îi iartă de penalităţi, îi iartă de dobânzi şi poate şi puţin din datoria respectivă.
Pe de altă parte, o văd şi ca pe o măsură prin care unii încearcă, cu ajutorul statului şi al celor din zona politică, să-şi mai şteargă din nişte datorii, să obţină un regim preferenţial faţă de cei care şi-au plătit la timp taxele şi nu au ales această cale de a o tărăgăna. Sper să nu fie ceea ce spun eu; ei poate au ştiut că urmează treaba asta şi au avut un comportament fiscal voit în direcţia neplăţii acestor sume datorate statului şi atunci cumva oamenii ăştia câştigă, devin "speciali", câştigă prin comparaţie cu bunii plătitori şi este cumva încă o piatră pusă de gâtul bunilor plătitori, a acelor IMM-uri care s-au chinuit să obţină inclusiv bani de taxe datorate statului român.
Este cumva şi un fel de inegalitate de şansă pe care o promovează statul şi din care câştigă o castă de privilegiaţi, acea castă de antreprenori care lucrează permanent cu statul, în contact cu statul, politicul, şi care îşi setează reguli pentru propria salvare şi pentru poziţionare diferită faţă de cei care sunt "muritori de rând" şi care au un comportament normal", a explicat Păun.
Întrebat dacă are în minte o companie anume, economistul a răspuns: "Eu cred că toţi cei care au încrengături cu zona această politică ştiu de aceste intenţii ale Guvernului de ceva vreme. Nu cred că nu ştiau că o să se întâmple treaba aceasta şi cumva e nedrept că acest regim nu li se aplică tuturor. O să ajungi să creezi nişte avantaje pentru unii şi nu pentru cei care sunt corecţi. E ca şi cum într-o clasă de elevi l-ai premia pe cel care copiază, pe cel care chiuleşte şi nu pe cel care sistematic vine la şcoală, îşi face temele, e serios.
Ori noi ar trebui să încetăm să inversăm în mod voit acest sistem de valori, mai ales când vine vorba de antreprenori, pentru că antreprenorii, dacă pierd, ei riscă totul. În general, riscă capitalul lor, al familiei şi foarte greu te întorci înapoi în antreprenoriat când dai faliment, dar nu din vina gândirii tale, viziunii tale, deciziilor tale, ci dai faliment pentru că un factor exogen, intervenţia statului în viaţa ta economică generează această pierdere. Pierzi pe mâna altora! Oamenii aceştia nu se vor mai întoarce în antreprenoriat în România, de aceea trebuie să fim foarte atenţi cu tot ceea ce decidem în legătură cu antreprenorii. Trebuie să fim transparenţi, predictibili, să le oferim o direcţie.
Pentru că ei sunt la început de drum, sunt mici, vulnerabili, nu au o putere să lupte cu competiţia din zona pieţei unice, şi noi ne dorim acest lucru. Durata de viaţă a unei companii în România este între 4 şi 4 ani şi jumătate. Foarte puţin, pentru că în antreprenoriat, primii 3 ani sunt consideraţi Valea Morţii. Foarte puţini antreprenori trec de 3 ani. Vă daţi seama că ale noastre mai supravieţuiesc, în medie, încă un an, un an şi jumătate. Nu avem companii din acestea care să crească, să aibă vechime, să aibă zeci de ani în spate, aşa cum vedem în ţările dezvoltate, şi e din vina noastră, pentru că nu le oferim ceea ce au nevoie.
Întrebat ce efecte anticipează că va avea măsura, Păun a opinat că Guvernului nu îi vor ieşi calculele făcute şi nu va încasa la buget sumele la care speră.
„Pe de o parte va genera o încasare mai mică a unor sume, dacă mergem pe ideea că acele companii, repet, erau viabile şi cumva au avut mici probleme şi nu şi-au plătit la timp datoria, dar când vine vorba de neplata contribuţiilor la salarii, de exemplu, unde sunt foarte mari şi dobânzile şi penalităţile, eu cred că deja lucrurile sunt într-o direcţie complicată pentru afacerea respectivă. Adică nu o să vedem foarte multe companii care or să zică "Da, uite ce ofertă mi-a făcut Guvernul, plătesc!" Pentru că ele nu mai au deja de unde, sunt cu un picior în groapă. Cred că Guvernul, chiar dacă încearcă să mai salveze ceva, nu va salva mare lucru, deci vom vedea în continuare sume care nu merg către buget, se adânceşte deficitul, presiunea mai mare pe deficit şi cred că efectul pe care-l scontau iniţial prin acele majorări de impozite pentru IMM-uri şi aşa mai departe a devenit, aşa cum şi noi am spus la momentul acela, contrar. E clar că Guvernul şi-a făcut nişte calcule şi, din păcate, aceste calcule nu i-au ieşit.
Şi dacă corelăm aceste măsuri cu altele, gen salariul minim, plafonarea adaosurilor, plus secetă, pentru anumite categorii de companii cum sunt cele din agricultură sau zona agroalimentară, aici lucrurile sunt şi mai complicate, ei mai au şi alţi factori care se adaugă la presiunea fiscală pe care guvernul a încercat cumva să o pună în plus pe aceste IMM-uri. Deci nu cred că ieşim uşor din această situaţie, mai ales că problema deficitului excesiv rămâne şi tentaţia guvernului de a rezolva această problemă prin noi taxe - TVA mărit şi aşa mai departe - e foarte mare.
Vă daţi seama ce înseamnă pentru aceste IMM-uri, care abia reuşesc să îşi plătească contribuţiile pe salarii, impozitul pe profit şi aşa mai departe, să mai crească şi TVA-ul! Ele sunt primele care îşi pierd clienţii, nu cei care sunt mai mari, mai puternici; ei mai au încă spaţiu de manevră - cât îl mai au - dar cei mici vor avea cu siguranţă o problemă!", a subliniat Păun.
Chestionat cum vede faptul că această măsura este luată în prag de alegeri, mai exact dacă o putem vedea în cheie electorală - politicul încercând să capitalizeze ideea că face ceva pentru mediul de afaceri - sau dacă cei de la putere se grăbesc să ajute firmele de partid înainte de formarea unei noi majorităţi, sau pur şi simplu Guvernul încearcă să mai strângă nişte bani la bugetul sărăcit de măsuri populiste, Păun a opinat că nicio variantă nu poate fi exclusă.
"Cred că trebuie să privim întotdeauna toate faţetele, nu trebuie să excludem niciuna dintre aceste faţete. Sigur că este şi o măsură care se doreşte a fi populistă: domnule, facem şi pentru mediul de afaceri ceva. În realitate, ei nu fac nimic, nu fac mare lucru, sau, cel puţin, nu fac mare lucru pentru mediul de afaceri, pentru că răul l-au făcut deja! Loviturile majore date microîntreprinderilor au fost deja date, şi au fost date şi în 2023, şi la începutul lui 2024, şi acum culegem roadele, între ghilimele.
Şi, repet, pentru unele companii, situaţia este foarte grea; în niciun caz un antreprenor din zona agricolă nu va vedea bine faptul că Guvernul le iartă unora nişte datorii când el nu găseşte bani nici să-şi plătească furnizorii!
Pe de altă parte, toată această situaţie generează o antrenare nocivă în lanţ. Faptul că eu intru în insolvenţă şi nu mai pot să îmi plătesc datoriile, asta atrage insolvenţa celor care îmi sunt mie furnizori şi pe care trebuie să îi plătesc, şi acest efect, încet-încet, propagat în lanţ, duce către un blocaj economic.
E clar pentru mine că situaţia nu e bună în economia reală, privată, se şi vede din datele de la INS vizavi de producţia industrială: PIB-ul creşte, dar cu producţia industrială în scădere, valoarea adăugată în sectorul manufacturat în scădere, deci e clar că ceva nu e în regulă şi trebuie rapid remediat. Trebuie revenit la ceva care să înflorească economia, nu să o pârjolească", a concluzionat Păun.
